GROPARUL INDUSTRIEI ALIMENTARE

● Cum a ajuns un judet atat de mare ca Iasul, cu sute de fermieri, sa nu aiba nici un abator modern care sa raspunda cerintelor Uniunii Europene de sacrificare a animalelor? ● Raspunsul se afla la cel care a ingropat in ultimii ani industria alimentara ieseana: Danut Prisecariu ● Danut Prisecariu, patronul postului de televiziune Tele M, pozeaza acum intr-un om de afaceri corect, ii ataca pe cei care-i concureaza afacerile si nu rateaza aproape nici un seminar sau masa rotunda, fara utilitate ● Dupa ce in urma savarsirii unor ilegalitati cercetate de procurorii DNA a pus mana, impreuna cu gasca de la ziarul Monitorul, devenit apoi Ziarul de Iasi, pe SC Alimentara SA si i-a vandut bucata cu bucata cele 60 de spatii, Danut Prisecariu a luat si cele doua abatoare, de pe strada Aurel Vlaicu si de pe Socola nr.16 (Frigorifer), pe care de asemenea le-a descompletat si le-a vandut pentru a baga milioane de Euro in buzunar ● In prezent, cladirile si terenurile celor doua abatoare sunt scoase la vanzare de firma de imobiliare a lui Prisecariu, SC BSR Estate SRL, dupa ce instalatiile de inox au fost vandute tiganilor

Ar putea fi supranumit "Arhanghelul Foametei" pentru ca daca toata lumea ar urma "logica" de afaceri a lui Danut Prisecariu, ar trebui sa nu mai existe magazine alimentare si depozite si nici abatoare, toti oamenii ar trebui sa faca numai afaceri imobiliare cu bunurile statului, iar hrana ar trebui sa provina de undeva dintr-o alta lume. De ce a fost lasat Danut Prisecariu sa distruga industria alimentara ieseana fara ca vreo institutie a statului sa ia masuri imediate? A pus mana intai, impreuna cu gasca de sefi de la ziarul Monitorul si apoi Ziarul de Iasi, pe SC Alimentara SA, i-a vandut spatiile, a facut bani buni, dupa care a luat abatoarele de pe strada Aurel Vlaicu nr.78 si cel de pe Socola nr.16, (Frigorifer, la Tamaz), le-a falimentat si pe acestea pentru a le vinde apoi bucata cu bucata dupa ce instalatiile de inox au fost date anterior tiganilor. De ce procurorii nu au dat inca un raspuns la jafurile petrecute la Alimentara SA si la abatoarele de la Frigocarne SA si Tamaz Frigocarne SA, in conditiile in care serviciile de informatii au sesizat Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) inca din anul 2004? Cat va dura finalizarea dosarului inregistrat la Directia Nationala Anticoruptie cu numarul 25/P/2006, care vizeaza anchetarea acestor fapte grave? Va scapa Danut Prisecariu de raspundere, asa cum s-a intamplat cu multe personaje care s-au imbogatit dupa decembrie 1989 prin devalizarea societatilor statului?

Din jaf in jaf

Cele doua mari abatoare ale judetului Iasi, cel de pe strada Aurel Vlaicu nr.78 si de pe Socola nr.16, au fost administrate de doua societati comerciale, Frigocarne SA si Tamaz Frigocarne SA, ambele infiintate in anul 1991. Cele doua abatoare erau pilonii de baza ai industriei alimentare iesene. Au fost dotate la cele mai ridicate standarde de statul roman, de fosta Intreprindere de Industrializare a Carnii. Abatoarele s-au privatizat in etape, prin vanzari succesive de actiuni si se poate spune ca au functionat destul de bine. Erau singurele abatoare dotate corespunzator pentru a raspunde cerintelor legale de sacrificare a animalelor. Aici isi sacrificau animalele toti fermierii ieseni. Pana cand a pus ochii pe cladirile de mii de metri patrati si terenurile de zeci de mii de metri patrati Danut Prisecariu, care vanduse deja cele 60 de spatii comerciale ale SC Alimentara SA, adunase niste bani si s-a gandit ca a venit timpul sa mai faca o afacere imobiliara. A reusit si de aceasta data, pentru ca cele mai multe dintre institutiile statului l-au lasat in pace. Preluarea celor doua abatoare s-a facut ca la SC Alimentara SA, prin manipulare de actiuni, majorari de capital etc. Astfel, la Tamaz Frigocarne SA, care se ocupa mai mult de abatorul de la fostul Frigorifer de pe strada Socola nr.16, Prisecariu isi face vizibil aparitia pe data de 9.05.2003, cand devine actionar ca persoana fizica a societatii, iar cealalta societate a sa, Moldova Universal SA, preia 51 la suta din actiuni. Anterior, controlul actiunilor era detinut de statul roman, precum si de cetateanul israelian Aharon Arieli si de alte firme, ca Tamaz Industries of Food and Meat LTD, Tamaz Management of Food Plants Ltd etc. La Tamaz Frigocarne era actionar si Frigocarne SA. La SC Frigocarne SA, care se ocupa mai mult de abatorul de pe strada Aurel Vlaicu, multa vreme a fost actionar unic si dupa aceea majoritar statul roman. Pana pe data de 20.08.2003, cand Danut Prisecariu intra in societate si preia 58,8 la suta din actiuni, platind 2,8 miliarde lei, in conditiile in care numai pentru abatorul de porci care se afla in patrimoniul societatii statul roman investise in vederea modernizarii 1 milion de dolari americani.

Distrugere, devalizare

Multi dintre oamenii de afaceri care au investit in agricultura se intreaba de ce Danut Prisecariu se plangea ca cele doua abatoare merg in pierdere, in conditiile in care erau dotate cu cele mai moderne instalatii de inghetare, refrigerare, prelucrare a carnii de vita si de porc. Nimic din ce sustinea Prisecariu nu era adevarat. Cele doua abatoare erau profitabile, dar cand vrei sa le falimentezi in mod premeditat pentru a le vinde cladirile si terenurile, pentru ca te pricepi numai la jaf si afaceri imobiliare, totul ar putea avea un soi de explicatie. Cand ai fost sofer al sefilor de la Monitorul si Ziarul de Iasi, care te-au bagat in fata pentru a lua cu japca firma statului cu patrimoniu de zeci de milioane de Euro, SC Alimentara SA, si te-au facut miliardar ca ai facut ce trebuie, te mai astepti sa te pricepi si la agricultura sau la afaceri cu prelucrarea carnii? In nici un caz. Continui in acelasi stil. Pui mana pe patrimoniul statului la preturi de nimic pentru ca autoritatile ti-au permis sau ti-au fost complici si vinzi cu milioane de Euro mai departe, bagi banul in buzunar si devii rezident in Canada impreuna cu intreaga familie. Daca se impute treaba, vine un procuror care vrea sa-si faca datoria si pune cap la cap aceste jafuri si vrea sa vada cum ti-ai facut "banutii", unde fugi? Acolo unde ti-ai transferat si banii. In Canada.

Abator la agentia imobiliara

Ceea ce s-a intamplat dupa aceea urmeaza acelasi scenariu ca la SC Alimentara SA. Intreg patrimoniul celor doua abatoare a fost adunat intr-un singur loc pentru a putea fi vandut pe milioane Euro, pe bucati sau tot odata sau pentru a fi ipotecat in vederea obtinerii unor credite uriase. Incet-incet, patrimoniul semnificativ al Abatorului de pe Aurel Vlaicu a fost transferat catre Tamaz Frigocarne. Pe data de 6.12.2003, SC Frigocarne SA Iasi a vandut SC Tamaz Frigocarne SA suprafata de 66.015 mp pe strada Aurel Vlaicu nr.78, curti si constructii la pretul de 2.615.105.420 lei. La data de 19.03.2004, SC Frigocarne SA Iasi si Tamaz Frigocarne SA aveau deja acelasi sediu bulevardul Socola nr.16. In aceasta zi, Frigocarne SA a vandut catre Tamaz Frigocarne SA suprafata de 27.432 metri patrati de teren pentru suma de 1.084.373.337 lei. Pe data de 20.07.2007 se decide fuziunea dintre Tamaz Frigocarne SA si Moldova Universal SA Iasi. Astfel, intreg patrimoniul de pe strada Aurel Vlaicu cat si cel de pe Socola nr.16 au fost adunate la o singura firma controlata de Danut Prisecariu. Astfel, prin fuziune, intreg patrimoniul Tamaz Frigocarne, dar si creantele si debitele sunt predate printr-un protocol de predare-primire semnat la data de 2.11.2007. Cu aceasta ocazie, Moldova Universal SA primeste ambele abatoare si toate instalatiile de inghetare si depozitare pe care le avea Tamaz pe strada Frigorifer Socola, pe strada Aurel Vlaicu. Este vorba despre mii de metri patrati de cladiri si zeci de mii de metri patrati de terenuri. Conform protocolului de predare-primire pe care cotidianul Buna Ziua Iasi il prezinta in facsimil, Tamaz Frigocarne a predat toate terenurile si constructiile pe care le mai avea in patrimoniu. De exemplu, la capitolul terenuri, Tamaz Frigocarne SA a predat catre Moldova Universal SA 140.692 metri patrati teren la Frigorifer Socola, dar si 92.080 metri patrati de teren pe strada Aurel Vlaicu, precum si cladirile existente. Ulterior, bunurile obtinute de Moldova Universal prin absorbtia Tamaz au fost vandute unei agentii imobiliare care-i apartine lui Danut Prisecariu.

Unde sunt milioanele de Euro

La randul sau, aceasta agentie a facut publice o serie de anunturi de vanzare si inchiriere a cladirilor si terenurilor fostelor abatoare. Astfel, pe data de 30.11.2007, SC Moldova Universal SA a vandut SC BSR Estate, cu sediul pe str. Socola nr.16, o parcela de 16.530 mp teren, o alta de 472 metri patrati, una de 10.179 metri patrati, o alta parcela de 249 metri patrati, o Casa de Poarta in suprafata de 64 metri patrati, o cladire de post de transformare in suprafata de 243 metri patrati, o statie de dedurizare, o rampa, magazie de ulei, bazin, statie de pompe, rezervor, casa de pompe, o magazie de piese auto, corpul principal al depozitului frigorific, in suprafata de 4.458 metri patrati, o alta cladire din corpul principal al depozitului frigorific in suprafata de 582 metri patrati, o statie de pompare a apei, o camera de vane, o rampa auto, o uzina de frig de 251 metri patrati, o uzina de frig in suprafata de 213 metri patrati, o uzina de frig in suprafata de 760 metri patrati, o uzina de frig in suprafata de 613 metri patrati, demisolul frigoriferului in suprafata de 96 metri patrati, parterul frigoriferului in suprafata de 1253 metri patrati, etajul 1 al frigoriferului in suprafata de 982 metri patrati, etajul 2 al frigoriferului in suprafata de 984 metri patrati, etajul 3 in suprafata de 997 metri patrati, etajul 5 in suprafata de 1.034 metri patrati, o fabrica de preparate cu doua etaje, o magazie etc. Toate aceste cladiri si terenuri sunt vandute la pretul de 2.641.000 Euro. La inceputul anului 2008 insa, SC BSR Estate contracteaza de la Volksbank un imprumut de 1.855.500 Euro, dar in abatoarele respective nu a mai fost investit nici un ban. Acestea zac parasite si au fost scoase la mezat pe piata imobiliara. Unde sunt banii? La aceste intrebari trebuie sa mai raspunda si procurorii. Pentru ca acest Danut Prisecariu a distrus ambele abatoare, in prezent fermierii ieseni sacrifica animalele la o firma privata, platind 1 milion lei pe fiecare exemplar dat la taiere. Aceasta firma privata a anuntat insa ca in curand va inchide sectia de taiere pentru ca nu dispune de sumele necesare pentru a moderniza instalatiile conform normelor UE. Abatoarele pe care a pus mana Danut Prisecariu nu mai pot fi revitalizate decat cu investitii uriase. Asta deoarece instalatiile facute din cel mai bun inox au fost taiate cu aparatul de sudura si vandute tiganilor pentru cazane. Si din vanzarea inoxului Prisecariu a bagat in buzunare milioane de Euro. Vom reveni. Paginile ziarului incep sa devina neincapatoare pentru cantitatea uriasa de informatii primita de jurnalistii cotidianului Buna Ziua Iasi in legatura cu cele mai mari jafuri din istoria economica a Iasului.

Regele ţeparilor

Regele ţeparilor

Nimeni în Iaşi nu a mai reuşit aşa ceva. A pus mâna pe un spaţiu comercial provenit de la fosta societate comercială de stat Gastrocom SA în Târgu Cucului şi, după o lună, l-a vândut tot statului, adică Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, pentru un preţ de 27 ori mai mare @ Actorul principal al acestei afaceri, care, potrivit inspectorilor Curţii de Conturi, a adus grave prejudicii bugetului statului, este nimeni altul decât Dănuţ Prisecariu @ Afacerile acestui personaj au fost luate în vizor de procurorii DNA Bucureşti abia în anul 2008, deşi prin firmele sale au trecut Hotelul Traian, Magazinul Moldova, Hala Centrală etc @ Cotidianul BUNå ZIUA IAŞI şi-a propus să scoată la iveală toate afacerile ilegale ale lui Dănuţ Prisecariu, care crede că dacă şi-a făcut post de televiziune s-a transformat dintr-o dată în stâlp al dreptăţii, în cel mai cinstit om din Iaşi

Mulţi se întreabă cum s-au construit în ultimii ani în Iaşi şi nu numai averi imense de milioane de Euro, în condiţiile în care economia s-a prăbuşit continuu. Răspunsul îl ştie toată lumea, dar nimeni nu ia măsurile care se impun. Adică, marile averi s-au făcut prin devalizarea bugetului şi patrimoniului statului. Ceea ce este mai tragic se referă la faptul că autorii acestui jaf naţional pozează acum în stâlpi ai dreptăţii, în modele de moralitate. În această categorie intră şi Dănuţ Prisecariu, care şi-a construit averea prin parazitarea bunurilor şi veniturilor statului prin tot felul de afaceri ilegale. Deşi în ultimii ani, prin firmele sale au trecut după ce au fost luate la preţuri de nimic zeci de spaţii comerciale, dar şi edificii importante ale fostului comerţ socialist, precum Magazinul Moldova, Hala Centrală sau Hotelul Traian, abia în anul 2008 procurorii DNA Bucureşti au început să ia la verificat afacerile lui Dănuţ Prisecariu. Cotidianul BUNå ZIUA IAŞI şi-a propus să scoată la iveală toate afacerile ilegale ale acestui personaj, care au dus la prejudicierea patrimoniului şi bugetului statului.

În ediţia de astăzi, cotidianul BUNå ZIUA IAŞI prezintă numai o afacere, adică numai un episod dintr-o serie de lungă de dezvăluiri care îl vizează pe "omul de afaceri" Dănuţ Prisecariu, până când cititorii vor avea tabloul complet al acestui mare "succes" post-revoluţionar.

Japcă pe faţă

"Nu mă întrebaţi cum am făcut primul milion", obişnuiesc să spună unii oameni de afaceri. Nu ar trebui întrebat nici Dănuţ Prisecariu, pentru că în cazul lui documentele stau mărturie. Documente care în ediţia de astăzi vizează unul dintre cele mai mari jafuri făcute de "şmecheri" cu patrimoniul statului. Este vorba despre modul în care "oamenii de afaceri" ieşeni au pus mâna pe spaţiile comerciale aparţinând SC Gastrocom SA. În anul 1999, s-a găsit o metodă ingenioasă pentru ca rechinii să pună mâna pe patrimoniul societăţii comerciale, adică să ia spaţiile comerciale la preţuri de nimic. Din fosta SC Gastrocom SA s-au desprins vreo cinci societăţi comerciale care au plecat cu toate spaţiile comerciale. Aceste societăţi comerciale au fost înfiinţate de foştii membri ai conducerii Gastrocom SA şi mici întreprinzători de la acea vreme. Atunci a început să ţipe şi Dănuţ Prisecariu, care a strigat că vrea o felie din Gastrocom. A ameninţat că în caz contrar va face scandal şi va cere vânzarea spaţiilor prin licitaţie. Şi, pentru că tortul era foarte mare, pentru a nu strica întreaga afacere, cei care s-au pus pe hăcuit cadavrul Gastrocom SA l-au lăsat pe Dănuţ Prisecariu să-şi aleagă două spaţii comerciale. Unul dintre spaţii a fost cel din Târgu Cucului, în suprafaţă de 609 metri pătraţi, spaţiu comercial, parter, cu subsol şi mezanin, fosta Covrigărie. Celălalt spaţiu luat este fosta Cofetărie "Menta" din cartierul Alexandru cel Bun.

Tunul

Pentru a-i da spaţiul din strada Târgu Cucului nr.1, una din societăţile comerciale născute pe cadavrul SC Gastrocom SA, adică SC Roconta Grup SA, i-a vândut lui Dănuţ Prisecariu spaţiul comercial cu suma de 162 milioane lei vechi fără TVA. În acest sens, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 6297/2000 în data de 10 noiembrie. Valoarea reală a spaţiului era de cel puţin 5 miliarde lei vechi. Acest lucru a fost recunoscut o lună mai târziu chiar de Dănuţ Prisecariu, care a vândut spaţiul tot statului român, adică Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), cu 5,130 miliarde lei vechi. Adică a vândut spaţiul statului cu un preţ de 27 ori mai mare decât îl cumpărase în urmă cu mai puţin de o lună. Între Dănuţ Prisecariu şi AJOFM Iaşi a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.2687, la data de 5 decembrie 2000. Ulterior, în urma unui control efectuat de Curtea de Conturi în anul 2003, s-a ajuns la concluzia că afacerea s-a făcut cu prejudicierea gravă a bugetului statului. "Operaţiunea a generat însuşirea de către persoanele fizice implicate a unor sume deosebit de mari şi o sustragere de la plata către bugetul statului a obligaţiilor ce rezultau în urma vânzării activului. Dată fiind destinaţia iniţială a imobilului, respectiv de local de alimentaţie publică (bar, cofetărie, simigerie), ulterior achiziţiei instituţia publică a efectuat lucrări de amenajare în valoare totală de 5,07 miliarde lei, mutarea efectivă în noul spaţiu făcându-se la 1.03.2002, la 15 luni după achiziţia imobilului", se arată în raportul Curţii de Conturi. Contactat de reporterii cotidianului BUNå ZIUA IAŞI, Dănuţ Prisecariu s-a arătat foarte deranjat de faptul că i se pun întrebări în legătură cu această afacere. "Ce vă interesează cum am luat eu un spaţiu de la o societate comercială şi cu cât l-am vândut? Pot să primesc donaţie un spaţiu comercial, da sau nu?", a declarat nervos Dănuţ Prisecariu. Vom reveni.

Dănuţ, nu te mai saturi!?

Dănuţ, nu te mai saturi!?

În mod nejustificat, Dănuţ Prisecariu, proprietarul Moldova Universal SA şi al altor firme, cere statului o despăgubire de 200 mii Euro, în urma deciziei judecătorilor de a anula vânzarea de active a SC Moldova Tricotaje SA, din luna august 2008 @ Procesele verbale ale licitaţiilor de vânzare a activelor Moldova Tricotaje specifică foarte clar că cel care a adjudecat bunurile, respectiv Moldova Universal SA, trebuie să achite contravaloarea în monedă românească @ Însă Moldova Universal SA avea numai conturi în Euro şi a trebuit să schimbe moneda europeană în cea românească pentru a achita activele @ Între timp, judecătorii au anulat licitaţia, iar Prisecariu şi-a recuperat sumele plătite în lei @ Leul s-a devalorizat şi, pentru că la acea vreme a plătit după ce a schimbat moneda europeană, Prisecariu cere acum banii pe care i-a pierdut în urma fluctuaţiei cursului de schimb @ În contractul de vânzare a activelor nu se prevede o astfel de despăgubire în urma fluctuaţiei cursului în cazul unei eventuale rezilieri a contractului şi, de asemenea, nimeni nu a obligat Moldova Universal SA să îşi ţină rezervele în Euro, astfel încât cererea lui Prisecariu este absurdă

A luat, în ultimii 20 de ani, societăţi de stat cu bunuri patrimoniale importante la preţuri mici în Iaşi, a făcut avere speculând şi vânzând bunurile acestor societăţi şi totuşi nu se mai satură. Nu este de ajuns că a pus mâna la preţuri de nimic pe zeci de spaţii de la SC Alimentara SA, Moldova Turism SA, Tamaz Frigocarne SA şi le-a vândut după aceea cu milioane Euro, Dănuţ Prisecariu cere statului acum să îl despăgubească pentru că uneori este prost inspirat. Astfel, în anul 2008, lichidatorul Sigma IPURL, reprezentat de Adrian Ababei, a scos la vânzare activele falimentarei Moldova Tricotaje SA. Licitaţia a avut loc în două etape. Pe data de 1 august 2008 este scoasă la vânzare o hală de producţie (P+2) în suprafaţa de 4.496 metri pătraţi construiţi şi terenul aferent în suprafaţa de 14.935 metri pătraţi. În mod ciudat, singurul ofertant a fost firma lui Prisecariu, Moldova Universal SA, care la a treia strigare a oferit 8 milioane lei şi a câştigat. Între timp, magistraţii de la Curtea de Apel au descoperit unele greşeli procedurale şi au decis anularea licitaţiei de vânzare a patrimoniului rămas. Cum era şi de aşteptat, cele 8 milioane lei trebuiau înapoiate Moldova Universal SA. Prisecariu şi-a primit banii, dar tot în lei. Numai că, în august 2008, Moldova Universal SA schimbase valută, adică Euro, pentru a achita activele adjudecate la licitaţie, între timp moneda românească s-a devalorizat, iar Prisecariu a pierdut la cursul de schimb şi a rămas cu buzele umflate. Firma acestuia a deschis un proces la instanţă prin care solicită să i se returneze pierderile din diferenţa de curs valutar din luna august a anului 2008 şi până în luna decembrie a aceluiaşi an, când i-au intrat înapoi în conturi 8 milioane lei, în urma deciziei judecătorilor de a anula contractul de vânzare a activelor. Trebuie precizat că respectivul contract de vânzare-cumpărare a activelor Moldova Tricotaje SA, încheiat cu Moldova Universal SA, nu prevede o eventuală despăgubire de diferenţă de curs valutar în cazul în care ar fi survenit o reziliere a actului de vânzare. Mai mult decât atât, nici o lege din România nu a obligat Moldova Universal SA să îşi ţină rezervele în valută şi nu în lei. Potrivit legislaţiei fiscale româneşti, tranzacţiile se fac şi se raportează la moneda românească. De altfel, reporterii BUNå ZIUA IAŞI l-au prins cu mâţa în sac pe acest personaj numit Dănuţ Prisecariu, tot cu o tranzacţie referitoare la bunurile Moldova Tricotaje SA. Prin urmare, în data de 27. 07. 2006, SC Alimentara SA vinde SC Moldova Universal SA mai multe bunuri situate pe strada Păcurari 115, provenite de la Moldova Tricotaje SA. Este vorba despre 1.538 metri pătraţi teren, o altă parcelă de 438 metri pătraţi, o ruină de 438 metri pătraţi, încă o parcelă de 1.287 metri pătraţi şi încă una de 615 metri pe care SC Alimentara SA le-a vândut SC Moldova Universal SA cu suma de 4.222.000 lei. Contractul specifică foarte clar că plata se face în monedă românească. Bunurile au fost câştigate de către Alimentara SA tot la o licitaţie de vânzare a activelor Moldova Tricotaje SA. Prin urmare, oricine poate face un exerciţiu de logică şi să tragă concluzia că SC Moldova Universal SA putea să aibă şi conturi în lei, având în vedere că în 2006 a achitat cu monedă românească bunurile descrise mai sus de pe strada Păcurari 115. În cursul zilei de ieri, Dănuţ Prisecariu nu a răspuns apelurilor telefonice repetate ale reporterilor BUNå ZIUA IAŞI, probabil pentru că i se defectase instalaţia de înregistrare.