LIDERII CORUPTIEI IESENE

● Dovezi noi care arata ca sefii de la fostul Monitorul, actualul Ziarul de Iasi, Alexandru Lazescu, Cezar Caluschi, Constantin Hritac, Dan Radu sunt implicati alaturi de prietenul lor Danut Prisecariu in devalizarea premeditata a fostei firme de stat SC Alimentara SA pentru a face averi de milioane de Euro ● Astfel, in data de 12.02.2002, firma Medianet SRL, care face parte din Grupul de Presa Medianet, editorul Ziarului de Iasi, a cumparat o parte din Hala Centrala - 393 mp cu 95.208.099 lei, adica circa 24.000 lei vechi pe metrul patrat ● Dupa numai 11 luni, o alta parte din Hala Centrala, o suprafata de circa 900 metri patrati, este vanduta unei alte firme - SC Interelectric SA, cu suma de 15 miliarde lei, adica 16,6 milioane lei pe metrul patrat ● Care era valoarea reala? ● De ce aceste vanzari haotice? ● La aceste intrebari trebuie sa raspunda si procurorii anticoruptie care au deschis in legatura cu aceasta afacere dosarul penal 25/P/2006

Oricat ar urla in gura mare ca sunt cei mai cinstiti ziaristi din Iasi si de pe intreaga planeta, documentele arata ca atat fostii, cat si actualii sefi ai ziarelor Monitorul si Ziarul de Iasi si Danut Prisecariu, patronul postului de televiziune Tele M, cu o audienta de post satesc, sunt implicati in devalizarea celei mai mari firme de alimentatie publica din proprietatea statului - SC Alimentara SA Iasi. Luata prin manipularea ilegala a actiunilor, dupa cum au putut constata si inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei, Alimentara SA a fost vanata si apoi luata pe doi lei pentru ca avea un patrimoniu de zeci de milioane Euro. Prisecariu, Caluschi, Lazescu si apoi Hritac si Dan Radu au simtit ca vor da tunul vietilor lor, lucru care de altfel s-a si intamplat. Acum traiesc din inchirierea spatiilor pe care le-au luat pe cativa lei de la Alimentara SA. Mai mult, din acest tun si-au finantat ziarele Monitorul si Ziarul de Iasi, dar si postul de televiziune Tele M. Dupa cum s-a precizat si in numarul de ieri, spatiile pe care au pus ochii Lazescu, Caluschi, Hritac si Dan Radu, dar si Medianet SRL, au fost luate de la SC Alimentara SA la preturi foarte mici, fara nici o legatura cu realitatea. Chiriasii care activau in spatiile SC Alimentara SA si care nu au facut parte din gasca au facut credite pentru a-si cumpara spatiile comerciale pentru ca nu au mai fost privilegiati si le-au fost vandute la preturi reale.

Hala Centrala pe doi lei la Ziarul de Iasi

Actionarul Ziarului de Iasi, SC Medianet SRL, a cumparat in data de 2.02.2002 o parte din Hala Centrala, 393 mp cu 95.208.099 lei vechi, adica circa 24.000 lei vechi pe metrul patrat, adica cam cat costa o toneta din termopan de 4 metri patrati. Dupa numai 11 luni, adica pe data de 3.01.2002, o alta parte din Hala Centrala, o suprafata de circa 900 metri patrati, este vanduta unei alte firme, SC Interelectric SA, cu suma de 15 miliarde lei, adica 16,6 milioane lei pe metrul patrat. Care este pretul real al unui metru patrat de spatiu comercial in Hala Centrala, Danut Prisecariu? De ce pentru actionarul Ziarului de Iasi, un metru patrat s-a vandut cu ceva maruntis, iar pentru o alta firma valoarea stabilita pentru un metru patrat a fost de 16,6 milioane lei vechi, Toni Hritac? Vor raspunde la aceste intrebari in fata procurorilor anticoruptie? Ramane de vazut, dosarul penal nr. 25/P/2006 deschis de Directia Nationala Anticoruptie in legatura cu aceasta devalizare este inca in lucru. Daca pretul real este cel platit de Lazescu&comp inseamna ca tranzactia dintre Alimentara SA si Interelectric nu este altceva decat o spalare de bani. Daca insa pretul real este cel platit de Interelectric, atunci inseamna ca Danut Prisecariu impreuna cu Alexandru Lazescu s-au asociat in vederea comiterii infractiunii de evaziune fiscala. Adica au diminuat in mod intentionat valoarea tranzactiei pentru a evita plata taxelor catre bugetul de stat. La un calcul simplu, observam ca valoarea reala a spatiului achizitionat de Medianet este de 6,5 miliarde lei vechi. Ceea ce inseamna ca statul a fost furat, prin neplata impozitului de profit si TVA, cu peste 2 miliarde lei vechi, bani pe care Prisecariu trebuia sa-i achite la buget. Anterior, Medianet SRL a mai cumparat, pe data de 22.12.2000, tot de la SC Alimentara SA, spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, in suprafata de 69 metri patrati, la pretul de 25.083.000 lei. Tot in data de 22.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Medianet SRL spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, spatiu comercial in suprafata de 139 metri patrati, pentru suma de 134.214.000 lei. Oferta speciala. Reamintim ca procurorii anticoruptie sunt ajutati de inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei in demersurile lor de a face lumina in aceasta afacere. Initial, controalele Curtii de Conturi la SC Alimentara SA au fost demarate de inspectorii de la Iasi. Imediat ce a inceput controlul, postul de televiziune a lui Prisecariu a inceput sa atace virulent conducerea de la Iasi a Curtii de Conturi. Dupa aceea dosarul a fost mutat la DNA Bucuresti, iar controlul a fost finalizat de inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei, cei care lucreaza in sediul central de la Bucuresti.

Alte dovezi ale devalizarii

In numarul de ieri, cotidianul Buna Ziua Iasi a publicat faptul ca pentru gasca de la Ziarul de Iasi spatiile au fost vandute la preturi simbolice. De exemplu, Toni Hritac a cumparat in anul 2004 doua spatii comerciale, unul vizavi de Moldomobila, pe strada Bucium nr.17, si inca unul in cartierul CUG, la ultimul bloc turn inainte de iesirea din Iasi spre Ciurea, in suprafata totala de 628 metri patrati, cu numai 1,1 miliarde lei. In spatiul din CUG functioneaza un supermarket de cartier, iar in cel de pe Bucium nr.17 functioneaza, pe o bucata, un magazin de haine second-hand. O parte din spatiu a fost scos la inchiriere. Cert este ca Toni Hritac si-a scos banii pe care i-a dat pe cele doua spatii din inchiriere in primul an. Oricine poate intra pe site-ul Ministerului de Finante si sa vada ca firma lui Toni Hritac, care are un singur angajat, scoate un profit net de cel putin 1 miliard de lei pe an, avand ca obiect de activitate inchirierea si subinchirierea spatiilor comerciale. Un cadou similar a primit si Cezar Caluschi, fost redactor sef si director la cotidianul Monitorul si Ziarul de Iasi, care a primit 9 spatii comerciale de la SC Alimentara SA platind de asemenea preturi mici, iar acum incaseaza chirii de sute de mii de Euro pe an. De exemplu, pe data de 1.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL, reprezentata prin Caluschi Lacramioara Maria, spatiul comercial de pe str. Bucium nr.17, bloc B1, avand o suprafata de 180,95 metri patrati, la pretul de 87.932.000 lei vechi. Cateva zile mai tarziu, pe 1.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL spatiul comercial de pe strada Simionescu, fosta Dreptatii nr. 33-35 bloc S4-5 in suprafata de 358,23 metri patrati, la pretul de 62.896.000 lei. De asemenea, in data de 19.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL spatiul comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr.7-9 bloc D1 la pretul de 20.594.000 lei. Se precizeaza in contractul de vanzare-cumparare ca banii vor fi platiti la o data ulterioara.

Fara privilegii

Cei care nu au participat direct la asa-zisa privatizare a societatii comerciale Alimentara SA, care nu au avut norocul sa contribuie la scrierea scenariului acestui jaf, au trebuit sa faca ceva eforturi pentru a cumpara spatiile in care stateau cu chirie si apartineau SC Alimentara SA. De exemplu, pe data de 17 noiembrie 1999, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Sciron Confectii Pastel SRL Iasi, Complex Stejar, Unitatea nr.162 avand o suprafata de 190 metri patrati pentru suma de 500 milioane lei. Cateva zile mai tarziu, pe data de 24.11.1999, SC Alimentara SA a vandut SC Chyprianos SRL cu sediul pe strada Diminetii nr.24, bloc 792, sc. A et.2 ap 7, spatiul comercial numarul 145 de pe soseaua Nicolina nr.9-11 parter bloc 936 cu o suprafata utila de 668 metri patrati la pretul de 105.498 USD. Pe data de 16 ianuarie 2001 SC Alimentara SA a vandut SC Expert Moldova Trading SRL spatiul comercial de pe bulevardul Nicolae Iorga (fosta str. Republicii -Casa Sindicatelor) bloc T3, tronson 2 Unitatea nr.22 Diana, spatiul in suprafata de 178 metri patrati, suprafata la sol, construit 201,27 metri patrati cu pretul de 770.679.580 lei. La data de 23 martie 2001, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Romil Service SRL spatiul comercial din str. Pacurari nr.15-17 bloc 538, sc.B parter in suprafata de 176 metri patrati pentru suma de 1.663.995.263 lei vechi. Pe data de 29.06.2001, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Elsaco Electronic SRL, celalalt spatiu comercial de pe soseaua Pacurari nr.15-17 bloc 538 tronson 2 parter, in suprafata de 119,37 metri patrati, pentru 1.027.457.229 lei vechi. Pe data de 16 iulie 2001, SC Alimentara SA a vandut SC Termo Company SRL spatiul comercial de pe strada Calea Galatii bloc F3A, in suprafata de 371 metri patrati, compus din doua spatii comerciale, respectiv C1-141,57 metri patrati, C3-230 metri patrati. Pretul tranzactiei a fost de 1.550.324.776 lei. Pe data de 26 mai 2004, SC Alimentara SA a vandut SC Carpatica Construct SRL spatiul de pe bulevardul Anastasie Panu nr. 40, tronson 1A bloc 1A, compus din subsol - 332 metri patrati, parter - 262 mp, mezanin 319 mp pentru suma de 430.000 Euro. Si exemplele pot continua. Este vorba despre spatii comerciale vandute la preturi cel putin apropiate de realitate. Se poate vedea ca in timp ce unul ca Cezar Caluschi le cumpara doar cu cateva zeci de milioane lei, ceilalti au platit sute de milioane lei vechi sau peste un miliard pentru spatiile cumparate. Se mai poate observa ca in anul 2004, SC Carpatica Construct SRL a platit pentru un spatiu comercial 430.000 Euro, iar in acelasi an, Toni Hritac a platit pe doua spatii numai 1,1 miliarde lei. Vom reveni.

CEL MAI MARE JAF

● Grupul de interese care de aproximativ 15 ani controleaza economia si aproape toata presa din Iasi este cercetat penal de DNA Bucuresti ● Dosarul penal instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie cu ajutorul Curtii de Conturi a Romaniei are numarul 25/P/2006 si se refera la devalizarea, jefuirea celei mai mari societati de alimentatie publica de stat din Iasi, SC Alimentara SA ● Sunt implicati Danut Prisecariu - actualul patron al postului de televiziune Tele M, dar si Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu, Constantin Hritac (zis Toni), care au ocupat de-a lungul timpului functii de conducere, de directori, redactori sefi, editori la ziarul Monitorul, transformat dupa aceea in Ziarul de Iasi, dar si firma care a finantat cele doua ziare, respectiv SC Medianet SRL ● In anul 2000, cand au pus mana, cu doar cateva zeci de milioane de lei vechi, pe SC Alimentara SA, unitatea avea un numar de 60 de spatii comerciale ● Cele mai bune spatii, inclusiv Hala Centrala, au fost impartite intre Danut Prisecariu, Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu si Constantin Hritac, actualul redactor sef al Ziarului de Iasi, care a luat doua spatii mari si traieste ca boierul din chirie ● Dupa aceea, restul spatiilor le-au vandut cu zeci de miliarde lei si au bagat banii in buzunar ● Jurnalistii cotidianului Buna Ziua Iasi au studiat zeci de ore documentele existente in arhivele institutiilor statului si au refacut piesa cu piesa istoria celui mai mare jaf din istoria economica a judetului Iasi ● Ulterior, din vanzarea spatiilor au incasat 42.750.758.499 lei vechi, plus 496.306 USD si 743.717 Euro, bani pe care i-au bagat in buzunare ● Dar asta nu este tot, acesti indivizi incaseaza in continuare chirii de milioane de Euro anual din spatiile pe care le-au pastrat pentru ei si le-au trecut in proprietate privata

Vorbim despre cel mai mare jaf din istoria economica a judetului Iasi, privatizarea, devalizarea si jefuirea celei mai importante unitati de alimentatie publica de stat din Iasi, SC Alimentara SA. De aceea, Directia Nationala Anticoruptie, cu ajutorul Curtii de Conturi a Romaniei, a deschis dosarul penal nr. 25/P/2006. Sunt implicati Danut Prisecariu, patronul postului de televiziune Tele M, dar si Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu, Constantin Hritac (zis Toni), personaje care de-a lungul timpului au detinut tot felul de functii de conducere, de directori, redactori sefi, editori la ziarul Monitorul, devenit apoi Ziarul de Iasi. Sunt implicati in acest jaf atat in calitate de persoane fizice, dar si in calitate de actionari si asociati la firmele pe care le-au avut sau le detin in continuare, cum ar fi Fortuna Arcu SA, SC Nest Trade SA, SC Richard Invest SA, Caluschi Marketing SRL, SC Verdict SRL si nu in ultimul rand SC Medianet SRL, parte a Grupului de Presa Medianet, editorul Ziarului de Iasi. Dupa zeci de ore de studiu in arhivele institutiilor statului, jurnalistii cotidianului Buna Ziua Iasi au reusit sa puna cap la cap, piesa cu piesa, toate amanuntele necesare pentru a deslusi istoria acestei afaceri de pe urma careia indivizii mentionati mai sus au adunat averi uriase, iar acum se dau oameni de afaceri onesti, stalpi ai dreptatii doar pentru ca sunt patroni de posturi de televiziune si sefi de ziare. Prin tot felul de jonglerii cu actiuni ale SC Alimentara SA, vandute intre firmele enuntate mai sus, prin tot felul de vanzari ilegale de la Fondul Proprietatii de Stat catre firmele respective, majorari de capital si fuziuni intre societati comerciale, afaceri descalcite de Curtea de Conturi, au ajuns sa puna mana pe SC Alimentara SA, societate care mai avea in patrimoniu la vremea respectiva un numar de 60 de spatii comerciale, din care aproape jumatate in zona centrala, cu numai cateva zeci de milioane lei. Numai Hala Centrala, cladire aflata la acea vreme in patrimoniul SC Alimentara SA, valora cateva milioane de dolari cel putin.

Intimidarea autoritatilor

Sesizata de Directia Nationala Anticoruptie cu adresa nr. 797/1.08.2006-Serviciul Teritorial Iasi, Camera de Conturi Iasi a demarat un control la SC Alimentara SA la inceputul anului 2007. Verificarile au durat, deoarece sefii SC Alimentara SA Iasi refuzau sa puna la dispozitia inspectorilor documentele unitatii pentru a efectua verificarile necesare. Procurorii au intervenit imediat si, cu un mandat special, au ridicat documentele SC Alimentara SA (27 de volume foarte groase) si le-au predat Curtii de Conturi. Procurorii le-au spus inspectorilor Curtii de Conturi sa verifice modul de privatizare, de evaluare si valorificare a patrimoniului etc. Numai ca, imediat ce au inceput verificarile, sefii Camerei de Conturi Iasi au fost tinta unor atacuri virulente din partea postului de televiziune Tele M, al lui Danut Prisecariu. A fost necesara interventia autoritatilor centrale si transferarea dosarului la Bucuresti, respectiv la Directia Nationala Anticoruptie si la Curtea de Conturi a Romaniei. In primul rand pentru ca erau necesare si consultarea unor documente de privatizare existente in arhivele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (fost Fondul Proprietatii de Stat - FPS) si in al doilea rand pentru ca s-a considerat ca era mai bine ca inspectorii Curtii de Conturi sa scape de presiunile exercitate de postul de televiziune Tele M. Controlul a fost finalizat, banuielile procurorilor s-au adeverit, ceea ce s-a intamplat la SC Alimentara SA Iasi, de cand statul a pierdut controlul si pana in prezent, reprezinta un lung sir de infractiuni, iar dosarul penal este in continuare in cercetari, dupa cum a informat Directia Nationala Anticoruptie cotidianul Buna Ziua Iasi, prin adresa nr.211/VIII/3/2009.

Infractiunile

Potrivit informatiilor pe care le detinem, procurorii au ajuns la concluzia socanta ca smecherii enumerati mai sus nu au platit decat niste maruntis pentru a pune mana pe SC Alimentara SA, chiar daca avea 60 de spatii, din care multe in zone ultracentrale, adica un patrimoniu de zeci de milioane de Euro. Surse din randul anchetatorilor au spus ca SC Alimentara SA a fost cumparata cu bani scosi din conturile societatii, iar "baietii destepti" de mai sus nu au mai fost nevoiti sa bage mana in buzunare. In acest sens, trebuie facuta neaparat precizarea ca, in anii 1999 - 2000, Danut Prisecariu detinea functia de director al SC Alimentara SA. Prin urmare, au pus mana gratis pe Hala Centrala, zeci de spatii comerciale avand suprafete de sute de metri patrati. Nu este necesara enumerarea tuturor etapelor, a "atacurilor" succesive facute pe o perioada de mai multi ani prin cumpararea si manipularea actiunilor SC Alimentara SA de catre acesti "baieti destepti", pentru a pune mana pe acest patrimoniu, deoarece sunt pline de detalii tehnice, economice. Trebuie enumerate numai fazele esentiale.
Pe data de 28 decembrie 1998, Fondul Proprietatii de Stat a organizat o licitatie pentru a vinde 40,15 la suta din actiunile SC Alimentara SA. La aceasta licitatie a participat si firma "baietilor" de mai sus, Fortuna Arcu SA, reprezentata de Danut Prisecariu. Numai ca licitatia a fost castigata de Tofan Invest, firma omului de afaceri Gelu Tofan, care a oferit un pret de 7.580 lei pe actiune. Tofan Invest nu a achitat suma ofertata la licitatie, adica in jur de 25 miliarde lei vechi, in termenul prevazut de 90 de zile, iar privatizarea nu a mai avut loc. Insa, pe data de 12 ianuarie 2000, functionari corupti de la fostul Fond al Proprietatii de Stat au vandut actiunile SC Alimentara SA firmei lui Danut Prisecariu, Richard Invest SA, la un pret mult mai mic pe actiune decat cel stabilit in 1998. Dupa ce a dat aceasta lovitura, Richard Invest SA a fost lichidata pentru a sterge urmele tunului. La acea vreme, firmele "baietilor", Fortuna Arcu si Nest Trade, detineau peste 50 la suta din actiunile Alimentara. Atacul final s-a dat insa pe data 10.04.2000, cand SC Alimentara SA a fuzionat cu SC Fortuna Arcu SA, iar baietii au obtinut controlul total asupra patrimoniului de zeci de milioane Euro, prin care si-au atins scopul. Cotidianul Buna Ziua Iasi prezinta in facsimil documentul de fuziune pentru a demonstra cu documente oficiale ca in aceasta afacere sunt implicati Danut Prisecariu si "baietii" de la Ziarul de Iasi.

Jaful: Impartirea spatiilor

Imediat dupa ce au pus mana pe societate, au inceput sa-si imparta intre ei spatiile comerciale. Actiunile care au urmat demonstreaza clar ca la mijloc este vorba despre un jaf premeditat. Fiecare si-a luat partea, Danut Prisecariu, Cezar Caluschi, Toni Hritac, Alexandru Lazescu, Dan Radu, firma care le sustine ziarul, respectiv Medianet SRL etc. Mai mult decat atat, au bagat in buzunare bani grei din vanzarea celorlalte spatii pe care nu le-au vrut si le-au vandut altora la preturi apropiate de realitate. Cum era si de asteptat, spatiile luate de Caluschi, Lazescu, Medianet, Hritac si Dan Radu au fost vandute de SC Alimentara SA catre acestia la preturi de nimic, mult sub pretul pietei. Din vanzarea spatiilor, smecherii au incasat 42.750.758.499 lei vechi, plus 496.306 USD si 743.717 Euro, bani pe care i-au bagat in buzunare in calitate de "actionari". De precizat ca au vandut tot ce se putea vinde, nu au iertat nimic. Potrivit evidentelor oficiale, SC Alimentara SA mai are in patrimoniu doar o bucata din Hala Centrala, un etaj si ceva, precum si o bucata dintr-un spatiu de pe bulevardul Anastasie Panu si inca unul pe strada Ciric nr.36.

Partea lui Caluschi. Spalare de bani?

In prima faza, firma lui Caluschi, SC Caluschi Marketing SRL, a primit un numar de 10 spatii comerciale pe soseaua Nationala nr. 198, bloc B, pe str. Bucium nr. 17, bloc B1, pe soseaua Nicolina nr. 5, bloc 968 in suprafata de 367 metri patrati, pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1, pe strada Bacinschi nr. 5 bloc CL1, pe strada Simionescu, fosta Dreptatii nr. 33-35 bloc S4-5, pe soseaua Pacurari nr. 15-17 bloc 538, pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1 si in Complexul Copou.
Dupa aceea, au avut loc o serie de tranzactii dubioase cu spatiile respective intre Caluschi Marketing SRL si Cezar Caluschi ca si persoana fizica. Dupa ce a luat spatiile, Caluschi Marketing, reprezentata de sotia sa, Lacramioara Maria, a vandut spatiile catre Cezar Caluschi, persoana fizica. Ulterior, ce s-a intamplat miroase de departe a spalare de bani. Cezar Caluschi a revandut spatiilor inapoi catre Caluschi Marketing SRL. Pe data de 22.03.2001, SC Caluschi Marketing SRL a vandut spatiul din soseaua Pacurari nr. 15-17, bloc 538 in suprafata de 145,91 metri patrati pe care il luase cu o zi in urma de la SC Alimentara SA cu 409.164.000 lei lui Caluschi Cezar la acelasi pret, dar acesta din urma se obliga sa plateasca spatiul in cateva zeci de rate lunare. Acelasi lucru s-a intamplat si cu celelalte spatii luate de firma lui Caluschi. Astfel, spatiul comercial in suprafata de 457 metri patrati de pe soseaua Nationala nr. 198, bloc B, cumparat in data de 7 ianuarie 2001 de SC Caluschi Marketing de la SC Alimentara SA cu 289.538.000 lei, i-a fost vandut doua luni mai tarziu lui Cezar Caluschi la un pret mai mic, adica pentru numai 207.188.000 platibili in mai multe zeci de rate lunare. In Ziua de 6 martie 2001, a trecut spatiile comerciale pe care le luase la preturi de nimic de la SC Alimentara SA pe numele sau, probabil pentru a fi sigur ca nu i le va sufla nimeni. Numai ca aceste transferuri au un usor miros de activitate infractionala si, cu putin efort, se pot aduce destule argumente pentru demonstrarea unor infractiuni precum devalizarea firmei, evaziune fiscala etc. Asta deoarece in cazul de mai sus, SC Caluschi Marketing SRL, reprezentata de sotia sa, Caluschi Lacramioara, i-a vandut spatiul la un pret mai mic decat cel cu care il cumparase de la SC Alimentara SA.
De asemenea, in aceeasi zi, spatiul comercial de pe soseaua Nicolina nr.5, bloc 968, in suprafata de 367 mp, luat de la Alimentara pe data de 1 decembrie 2000 cu suma de 157.339.000 lei vechi, este vandut lui Cezar Caluschi la acelasi pret. Mai mult, in aceeasi zi, Caluschi Marketing a vandut catre Cezar Caluschi spatiul comercial in suprafata de 180,95 metri patrati, de pe strada Bucium nr.17, cumparat de la SC Alimentara SA cu 87.932.000 lei, tot cu acelasi pret, numai ca suma urma sa fie platita in rate. Spatiul de pe strada Simionescu, fosta Dreptatii, in suprafata de 358 metri patrati, cumparat de la SC Alimentara pe data de 1.12.2000 cu 62.896.000 lei, a fost vandut pe 23.02.2001 la acelasi pret catre Catalin Neagu, director la firma de panotaj a lui Caluschi, respectiv RBN. Trebuie intarita ideea ca Cezar Caluschi trebuia sa plateasca in rate lunare de cate 2 si 3 milioane lei aceste spatii luate de la Alimentara SA prin Caluschi Marketing SRL. Insa, un an mai tarziu, Cezar Caluschi invoca faptul ca nu mai poate plati ratele, revinde spatiile catre Caluschi Marketing si primeste ca persoana fizica pentru fiecare spatiu inapoiat de la firma o suma de bani. Aceste sume de bani pe care le primeste ar reprezenta ratele pe care le-ar fi platit de-a lungul timpului. Astfel, pe data de 17.05.2002 inapoiaza firmei Caluschi Marketing spatiul de pe soseaua Nicolina nr. 5 si primeste inapoi suma de 47.135.270 lei vechi. In aceeasi zi inapoiaza spatiul de pe soseaua Nationala nr.198 si primeste 35.794.629 lei, spatiul de pe soseaua Bucium nr.17 pentru care avea stabilita o rata lunara de 1,2 milioane lei vechi si primeste inapoi 20.004.530 lei vechi, spatiul de pe strada Bacinschi nr. 5 si este recompensat cu 104.583.271 lei, dar si spatiul de pe soseaua Pacurari nr. 15-17, pentru care primeste inapoi 93.084.810 lei.
Pe data de 19.12.2000, SC Alimentara SA a vandut catre SC Caluschi Marketing SRL un spatiu comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1 la pretul de 20.594.000 lei. Se precizeaza in contractul de vanzare - cumparare ca banii vor fi platiti la o data ulterioara. De asemenea, pe data de 23.07.2002, SC Alimentara SA a vandut lui Cezar Caluschi Florentin un alt spatiu comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7 - 9 in suprafata de 194,43 metri patrati pentru suma de 1.102.538.864 lei. Mai mult, Caluschi a mai primit o serie de spatii la parter in Complexul Copou.

Ziarul de Iasi a luat Hala Centrala

Parte a grupului de firme care au finantat Ziarul de Iasi, SC Medianet SRL, reprezentata de presedintele ziarului, Alexandru Lazescu, a cumparat pe data de 12.02.2000, cu numai 96.208.099 lei vechi, o parte din Hala Centrala. Astfel, Medianet SRL a cumparat subsolul in suprafata de 108 metri patrati, o parte din parter in suprafata 207, precum si 9.100 metri patrati de teren. Anterior, Medianet SRL a mai cumparat pe data de 22.12.2000 tot de la SC Alimentara SA un spatiu comercial de pe strada Sfantu Lazar nr. 45, bloc A6 in suprafata de 69 metri patrati la pretul de 25.083.000 lei. Tot in data de 22.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Medianet SRL spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, spatiu comercial in suprafata de 139 metri patrati, pentru suma de 134.214.000 lei vechi.

Si-a luat si Toni "tainul"

Redactorul sef al Ziarului de Iasi a beneficiat pana in 2004 indirect de aceasta privatizare frauduloasa pentru ca asa a reusit sa-si finanteze ziarul, din inchirierea spatiilor luate cu japca de la SC Alimentara SA pana cand s-a enervat si, in 2004, a vrut sa fie sigur ca are si el partea lui. Si a cerut si Toni doua spatii, iar "baietii" i-au dat. Pe data de 15.01.2004, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Verdict SRL, reprezentata prin Constantin Hritac, spatiul comercial nr. 158 de pe soseaua Nicolina nr. 116, bloc 1011, compus din mai multe magazine, respectiv C1 - 169 metri patrati, C2 - 247 metri patrati la pretul de 1.323.598.772, din care se achita numai suma de 747.177.099, iar restul de 576.781.673 reprezinta compensare in baza unui contract incheiat intre SC Alimentara SA si SC Verdict SRL nr. 2.360/28.07.2003. Tot in data de 15.01.2004, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Verdict SRL Iasi, cu sediul in strada Mitropolit Iosif numarul 6, reprezentata de Constantin Hritac, spatiul comercial de pe strada Bucium nr. 17, bloc B1 in suprafata de 212 metri patrati la pretul de 662.746.076 lei. Si de aceasta data Hritac a platit numai 374.255.805, iar restul sumei s-a compensat tot in baza contractului 2.360/28.07.2002. Contractul acesta suspect, prin care s-a compensat diferenta de bani, prin care Toni a fost iertat de fapt de plata acestei sume de bani, poate fi un contract de publicitate incheiat intre SC Alimentara SA si Ziarul de Iasi. La firma Verdict SRL sunt asociati Toni Hritac si Dan Radu.

Partea lui Danut

In prezent, SC Alimentara SA este controlata de Danut Prisecariu. Dupa cum s-a mai precizat, unitatea a ramas cu o parte din Hala Centrala si inca doua spatii care ii aduc insa din inchirieri bani grei lui Danut Prisecariu, care gaseste metode sa-i bage direct in buzunar. Statul se linge pe bot de impozite. Astfel, numai anul trecut, pe 8 iulie, Danut Prisecariu a bagat in buzunar 1.250.000 Euro vanzand societatii, ca persoana fizica, un teren de 4,2 hectare in comuna Ciurea, o parloaga denivelata fara cale de acces, pe dealuri dupa raul Nicolina. Terenul nu este bun nici de pascut oile. Avea nevoie societatea de acest teren pentru a cultiva papusoi si a-l vinde la Hala Centrala? Putin probabil, insa cert este ca statul n-a mai primit impozit.

Primele concluzii

Danut Prisecariu, Toni Hritac, Cezar Caluschi, Dan Radu si Alexandru Lazescu au facut averi de milioane de Euro prin tunul pe care l-au dat la SC Alimentara SA. Pe langa banii bagati in buzunar din vanzarea spatiilor, incaseaza anual milioane de Euro din chiriile pe care le percep. Spatiile luate de ei sunt inchiriate bancilor, societatilor de asigurari, unor supermarketuri, farmacii, institutii publice etc. Stau acasa, le vin banii fara sa munceasca si spun intregii lumi ca sunt cei mai cinstiti ziaristi de pe planeta. Au folosit Monitorul si apoi Ziarul de Iasi ca instrumente de presiune pentru a orchestra cel mai mare jaf din istoria economica a Iasului? Vor raspunde la aceasta intrebare in fata procurorilor anticoruptie. Vom reveni.

Condamnarile sefilor de la Ziarul de Iasi

Ziarul de Iasi este una dintre singurele publicatii din tara care este stigmatizata pentru comiterea unor fapte de coruptie, prin hotarari judecatoresti de condamnare a sefilor de aici. Judecatorii i-au condamnat pe sefii de la Ziarul de Iasi atat in prima instanta, cat si in apel. Magistratii l-au condamnat pe Gabriel Rusu, directorul societatii comerciale care editeaza cotidianul Ziarul de Iasi, la o pedeapsa de trei luni de inchisoare cu suspendare. De asemenea, si Marcel Hritac, fratele lui Toni Hritac, redactor sef la acest cotidian, a fost condamnat la trei luni de inchisoare. Acest dosar prezinta o situatie socanta prin faptul ca exista marturii prin care se spune ca Toni Hritac, redactorul sef de la Ziarul de Iasi, are influenta asupra mai multor institutii locale si chiar guvernamentale. Trebuie mentionat ca acest tip de acuzatii erau facute in urma cu cativa ani. "Directorul Hritac a spus de mai multe ori ca nu-l intereseaza nimic pentru ca el si cu fratele lui, Toni Hritac, de la Ziarul de Iasi, controleaza toate serviciile speciale, pana la nivel de Guvern, pentru ca este prieten cu Veronica Albu, reprezentanta Guvernului pentru investitii straine in Romania. Veti vedea ca este poate cea mai mare evaziune fiscala din ultimii 10 ani", este precizat in sesizarea depusa la fostul Parchet National Anticoruptie. Faptele de coruptie sesizate de procurorii de la Departamentul National Anticoruptie Iasi ar fi fost comise de catre Gabi Rusu, Marcel Hritac, Daniel Tarlungeanu si Gabriela Bitica, prin intermediul firmei SC Manager Consulting & Ingenering SRL si Ad Mediam SRL. Au legatura inclusiv cu derularea unor contracte de publicitate cu Ziarul de Iasi.

GROPARUL INDUSTRIEI ALIMENTARE

● Cum a ajuns un judet atat de mare ca Iasul, cu sute de fermieri, sa nu aiba nici un abator modern care sa raspunda cerintelor Uniunii Europene de sacrificare a animalelor? ● Raspunsul se afla la cel care a ingropat in ultimii ani industria alimentara ieseana: Danut Prisecariu ● Danut Prisecariu, patronul postului de televiziune Tele M, pozeaza acum intr-un om de afaceri corect, ii ataca pe cei care-i concureaza afacerile si nu rateaza aproape nici un seminar sau masa rotunda, fara utilitate ● Dupa ce in urma savarsirii unor ilegalitati cercetate de procurorii DNA a pus mana, impreuna cu gasca de la ziarul Monitorul, devenit apoi Ziarul de Iasi, pe SC Alimentara SA si i-a vandut bucata cu bucata cele 60 de spatii, Danut Prisecariu a luat si cele doua abatoare, de pe strada Aurel Vlaicu si de pe Socola nr.16 (Frigorifer), pe care de asemenea le-a descompletat si le-a vandut pentru a baga milioane de Euro in buzunar ● In prezent, cladirile si terenurile celor doua abatoare sunt scoase la vanzare de firma de imobiliare a lui Prisecariu, SC BSR Estate SRL, dupa ce instalatiile de inox au fost vandute tiganilor

Ar putea fi supranumit "Arhanghelul Foametei" pentru ca daca toata lumea ar urma "logica" de afaceri a lui Danut Prisecariu, ar trebui sa nu mai existe magazine alimentare si depozite si nici abatoare, toti oamenii ar trebui sa faca numai afaceri imobiliare cu bunurile statului, iar hrana ar trebui sa provina de undeva dintr-o alta lume. De ce a fost lasat Danut Prisecariu sa distruga industria alimentara ieseana fara ca vreo institutie a statului sa ia masuri imediate? A pus mana intai, impreuna cu gasca de sefi de la ziarul Monitorul si apoi Ziarul de Iasi, pe SC Alimentara SA, i-a vandut spatiile, a facut bani buni, dupa care a luat abatoarele de pe strada Aurel Vlaicu nr.78 si cel de pe Socola nr.16, (Frigorifer, la Tamaz), le-a falimentat si pe acestea pentru a le vinde apoi bucata cu bucata dupa ce instalatiile de inox au fost date anterior tiganilor. De ce procurorii nu au dat inca un raspuns la jafurile petrecute la Alimentara SA si la abatoarele de la Frigocarne SA si Tamaz Frigocarne SA, in conditiile in care serviciile de informatii au sesizat Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) inca din anul 2004? Cat va dura finalizarea dosarului inregistrat la Directia Nationala Anticoruptie cu numarul 25/P/2006, care vizeaza anchetarea acestor fapte grave? Va scapa Danut Prisecariu de raspundere, asa cum s-a intamplat cu multe personaje care s-au imbogatit dupa decembrie 1989 prin devalizarea societatilor statului?

Din jaf in jaf

Cele doua mari abatoare ale judetului Iasi, cel de pe strada Aurel Vlaicu nr.78 si de pe Socola nr.16, au fost administrate de doua societati comerciale, Frigocarne SA si Tamaz Frigocarne SA, ambele infiintate in anul 1991. Cele doua abatoare erau pilonii de baza ai industriei alimentare iesene. Au fost dotate la cele mai ridicate standarde de statul roman, de fosta Intreprindere de Industrializare a Carnii. Abatoarele s-au privatizat in etape, prin vanzari succesive de actiuni si se poate spune ca au functionat destul de bine. Erau singurele abatoare dotate corespunzator pentru a raspunde cerintelor legale de sacrificare a animalelor. Aici isi sacrificau animalele toti fermierii ieseni. Pana cand a pus ochii pe cladirile de mii de metri patrati si terenurile de zeci de mii de metri patrati Danut Prisecariu, care vanduse deja cele 60 de spatii comerciale ale SC Alimentara SA, adunase niste bani si s-a gandit ca a venit timpul sa mai faca o afacere imobiliara. A reusit si de aceasta data, pentru ca cele mai multe dintre institutiile statului l-au lasat in pace. Preluarea celor doua abatoare s-a facut ca la SC Alimentara SA, prin manipulare de actiuni, majorari de capital etc. Astfel, la Tamaz Frigocarne SA, care se ocupa mai mult de abatorul de la fostul Frigorifer de pe strada Socola nr.16, Prisecariu isi face vizibil aparitia pe data de 9.05.2003, cand devine actionar ca persoana fizica a societatii, iar cealalta societate a sa, Moldova Universal SA, preia 51 la suta din actiuni. Anterior, controlul actiunilor era detinut de statul roman, precum si de cetateanul israelian Aharon Arieli si de alte firme, ca Tamaz Industries of Food and Meat LTD, Tamaz Management of Food Plants Ltd etc. La Tamaz Frigocarne era actionar si Frigocarne SA. La SC Frigocarne SA, care se ocupa mai mult de abatorul de pe strada Aurel Vlaicu, multa vreme a fost actionar unic si dupa aceea majoritar statul roman. Pana pe data de 20.08.2003, cand Danut Prisecariu intra in societate si preia 58,8 la suta din actiuni, platind 2,8 miliarde lei, in conditiile in care numai pentru abatorul de porci care se afla in patrimoniul societatii statul roman investise in vederea modernizarii 1 milion de dolari americani.

Distrugere, devalizare

Multi dintre oamenii de afaceri care au investit in agricultura se intreaba de ce Danut Prisecariu se plangea ca cele doua abatoare merg in pierdere, in conditiile in care erau dotate cu cele mai moderne instalatii de inghetare, refrigerare, prelucrare a carnii de vita si de porc. Nimic din ce sustinea Prisecariu nu era adevarat. Cele doua abatoare erau profitabile, dar cand vrei sa le falimentezi in mod premeditat pentru a le vinde cladirile si terenurile, pentru ca te pricepi numai la jaf si afaceri imobiliare, totul ar putea avea un soi de explicatie. Cand ai fost sofer al sefilor de la Monitorul si Ziarul de Iasi, care te-au bagat in fata pentru a lua cu japca firma statului cu patrimoniu de zeci de milioane de Euro, SC Alimentara SA, si te-au facut miliardar ca ai facut ce trebuie, te mai astepti sa te pricepi si la agricultura sau la afaceri cu prelucrarea carnii? In nici un caz. Continui in acelasi stil. Pui mana pe patrimoniul statului la preturi de nimic pentru ca autoritatile ti-au permis sau ti-au fost complici si vinzi cu milioane de Euro mai departe, bagi banul in buzunar si devii rezident in Canada impreuna cu intreaga familie. Daca se impute treaba, vine un procuror care vrea sa-si faca datoria si pune cap la cap aceste jafuri si vrea sa vada cum ti-ai facut "banutii", unde fugi? Acolo unde ti-ai transferat si banii. In Canada.

Abator la agentia imobiliara

Ceea ce s-a intamplat dupa aceea urmeaza acelasi scenariu ca la SC Alimentara SA. Intreg patrimoniul celor doua abatoare a fost adunat intr-un singur loc pentru a putea fi vandut pe milioane Euro, pe bucati sau tot odata sau pentru a fi ipotecat in vederea obtinerii unor credite uriase. Incet-incet, patrimoniul semnificativ al Abatorului de pe Aurel Vlaicu a fost transferat catre Tamaz Frigocarne. Pe data de 6.12.2003, SC Frigocarne SA Iasi a vandut SC Tamaz Frigocarne SA suprafata de 66.015 mp pe strada Aurel Vlaicu nr.78, curti si constructii la pretul de 2.615.105.420 lei. La data de 19.03.2004, SC Frigocarne SA Iasi si Tamaz Frigocarne SA aveau deja acelasi sediu bulevardul Socola nr.16. In aceasta zi, Frigocarne SA a vandut catre Tamaz Frigocarne SA suprafata de 27.432 metri patrati de teren pentru suma de 1.084.373.337 lei. Pe data de 20.07.2007 se decide fuziunea dintre Tamaz Frigocarne SA si Moldova Universal SA Iasi. Astfel, intreg patrimoniul de pe strada Aurel Vlaicu cat si cel de pe Socola nr.16 au fost adunate la o singura firma controlata de Danut Prisecariu. Astfel, prin fuziune, intreg patrimoniul Tamaz Frigocarne, dar si creantele si debitele sunt predate printr-un protocol de predare-primire semnat la data de 2.11.2007. Cu aceasta ocazie, Moldova Universal SA primeste ambele abatoare si toate instalatiile de inghetare si depozitare pe care le avea Tamaz pe strada Frigorifer Socola, pe strada Aurel Vlaicu. Este vorba despre mii de metri patrati de cladiri si zeci de mii de metri patrati de terenuri. Conform protocolului de predare-primire pe care cotidianul Buna Ziua Iasi il prezinta in facsimil, Tamaz Frigocarne a predat toate terenurile si constructiile pe care le mai avea in patrimoniu. De exemplu, la capitolul terenuri, Tamaz Frigocarne SA a predat catre Moldova Universal SA 140.692 metri patrati teren la Frigorifer Socola, dar si 92.080 metri patrati de teren pe strada Aurel Vlaicu, precum si cladirile existente. Ulterior, bunurile obtinute de Moldova Universal prin absorbtia Tamaz au fost vandute unei agentii imobiliare care-i apartine lui Danut Prisecariu.

Unde sunt milioanele de Euro

La randul sau, aceasta agentie a facut publice o serie de anunturi de vanzare si inchiriere a cladirilor si terenurilor fostelor abatoare. Astfel, pe data de 30.11.2007, SC Moldova Universal SA a vandut SC BSR Estate, cu sediul pe str. Socola nr.16, o parcela de 16.530 mp teren, o alta de 472 metri patrati, una de 10.179 metri patrati, o alta parcela de 249 metri patrati, o Casa de Poarta in suprafata de 64 metri patrati, o cladire de post de transformare in suprafata de 243 metri patrati, o statie de dedurizare, o rampa, magazie de ulei, bazin, statie de pompe, rezervor, casa de pompe, o magazie de piese auto, corpul principal al depozitului frigorific, in suprafata de 4.458 metri patrati, o alta cladire din corpul principal al depozitului frigorific in suprafata de 582 metri patrati, o statie de pompare a apei, o camera de vane, o rampa auto, o uzina de frig de 251 metri patrati, o uzina de frig in suprafata de 213 metri patrati, o uzina de frig in suprafata de 760 metri patrati, o uzina de frig in suprafata de 613 metri patrati, demisolul frigoriferului in suprafata de 96 metri patrati, parterul frigoriferului in suprafata de 1253 metri patrati, etajul 1 al frigoriferului in suprafata de 982 metri patrati, etajul 2 al frigoriferului in suprafata de 984 metri patrati, etajul 3 in suprafata de 997 metri patrati, etajul 5 in suprafata de 1.034 metri patrati, o fabrica de preparate cu doua etaje, o magazie etc. Toate aceste cladiri si terenuri sunt vandute la pretul de 2.641.000 Euro. La inceputul anului 2008 insa, SC BSR Estate contracteaza de la Volksbank un imprumut de 1.855.500 Euro, dar in abatoarele respective nu a mai fost investit nici un ban. Acestea zac parasite si au fost scoase la mezat pe piata imobiliara. Unde sunt banii? La aceste intrebari trebuie sa mai raspunda si procurorii. Pentru ca acest Danut Prisecariu a distrus ambele abatoare, in prezent fermierii ieseni sacrifica animalele la o firma privata, platind 1 milion lei pe fiecare exemplar dat la taiere. Aceasta firma privata a anuntat insa ca in curand va inchide sectia de taiere pentru ca nu dispune de sumele necesare pentru a moderniza instalatiile conform normelor UE. Abatoarele pe care a pus mana Danut Prisecariu nu mai pot fi revitalizate decat cu investitii uriase. Asta deoarece instalatiile facute din cel mai bun inox au fost taiate cu aparatul de sudura si vandute tiganilor pentru cazane. Si din vanzarea inoxului Prisecariu a bagat in buzunare milioane de Euro. Vom reveni. Paginile ziarului incep sa devina neincapatoare pentru cantitatea uriasa de informatii primita de jurnalistii cotidianului Buna Ziua Iasi in legatura cu cele mai mari jafuri din istoria economica a Iasului.

Regele ţeparilor

Regele ţeparilor

Nimeni în Iaşi nu a mai reuşit aşa ceva. A pus mâna pe un spaţiu comercial provenit de la fosta societate comercială de stat Gastrocom SA în Târgu Cucului şi, după o lună, l-a vândut tot statului, adică Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, pentru un preţ de 27 ori mai mare @ Actorul principal al acestei afaceri, care, potrivit inspectorilor Curţii de Conturi, a adus grave prejudicii bugetului statului, este nimeni altul decât Dănuţ Prisecariu @ Afacerile acestui personaj au fost luate în vizor de procurorii DNA Bucureşti abia în anul 2008, deşi prin firmele sale au trecut Hotelul Traian, Magazinul Moldova, Hala Centrală etc @ Cotidianul BUNå ZIUA IAŞI şi-a propus să scoată la iveală toate afacerile ilegale ale lui Dănuţ Prisecariu, care crede că dacă şi-a făcut post de televiziune s-a transformat dintr-o dată în stâlp al dreptăţii, în cel mai cinstit om din Iaşi

Mulţi se întreabă cum s-au construit în ultimii ani în Iaşi şi nu numai averi imense de milioane de Euro, în condiţiile în care economia s-a prăbuşit continuu. Răspunsul îl ştie toată lumea, dar nimeni nu ia măsurile care se impun. Adică, marile averi s-au făcut prin devalizarea bugetului şi patrimoniului statului. Ceea ce este mai tragic se referă la faptul că autorii acestui jaf naţional pozează acum în stâlpi ai dreptăţii, în modele de moralitate. În această categorie intră şi Dănuţ Prisecariu, care şi-a construit averea prin parazitarea bunurilor şi veniturilor statului prin tot felul de afaceri ilegale. Deşi în ultimii ani, prin firmele sale au trecut după ce au fost luate la preţuri de nimic zeci de spaţii comerciale, dar şi edificii importante ale fostului comerţ socialist, precum Magazinul Moldova, Hala Centrală sau Hotelul Traian, abia în anul 2008 procurorii DNA Bucureşti au început să ia la verificat afacerile lui Dănuţ Prisecariu. Cotidianul BUNå ZIUA IAŞI şi-a propus să scoată la iveală toate afacerile ilegale ale acestui personaj, care au dus la prejudicierea patrimoniului şi bugetului statului.

În ediţia de astăzi, cotidianul BUNå ZIUA IAŞI prezintă numai o afacere, adică numai un episod dintr-o serie de lungă de dezvăluiri care îl vizează pe "omul de afaceri" Dănuţ Prisecariu, până când cititorii vor avea tabloul complet al acestui mare "succes" post-revoluţionar.

Japcă pe faţă

"Nu mă întrebaţi cum am făcut primul milion", obişnuiesc să spună unii oameni de afaceri. Nu ar trebui întrebat nici Dănuţ Prisecariu, pentru că în cazul lui documentele stau mărturie. Documente care în ediţia de astăzi vizează unul dintre cele mai mari jafuri făcute de "şmecheri" cu patrimoniul statului. Este vorba despre modul în care "oamenii de afaceri" ieşeni au pus mâna pe spaţiile comerciale aparţinând SC Gastrocom SA. În anul 1999, s-a găsit o metodă ingenioasă pentru ca rechinii să pună mâna pe patrimoniul societăţii comerciale, adică să ia spaţiile comerciale la preţuri de nimic. Din fosta SC Gastrocom SA s-au desprins vreo cinci societăţi comerciale care au plecat cu toate spaţiile comerciale. Aceste societăţi comerciale au fost înfiinţate de foştii membri ai conducerii Gastrocom SA şi mici întreprinzători de la acea vreme. Atunci a început să ţipe şi Dănuţ Prisecariu, care a strigat că vrea o felie din Gastrocom. A ameninţat că în caz contrar va face scandal şi va cere vânzarea spaţiilor prin licitaţie. Şi, pentru că tortul era foarte mare, pentru a nu strica întreaga afacere, cei care s-au pus pe hăcuit cadavrul Gastrocom SA l-au lăsat pe Dănuţ Prisecariu să-şi aleagă două spaţii comerciale. Unul dintre spaţii a fost cel din Târgu Cucului, în suprafaţă de 609 metri pătraţi, spaţiu comercial, parter, cu subsol şi mezanin, fosta Covrigărie. Celălalt spaţiu luat este fosta Cofetărie "Menta" din cartierul Alexandru cel Bun.

Tunul

Pentru a-i da spaţiul din strada Târgu Cucului nr.1, una din societăţile comerciale născute pe cadavrul SC Gastrocom SA, adică SC Roconta Grup SA, i-a vândut lui Dănuţ Prisecariu spaţiul comercial cu suma de 162 milioane lei vechi fără TVA. În acest sens, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 6297/2000 în data de 10 noiembrie. Valoarea reală a spaţiului era de cel puţin 5 miliarde lei vechi. Acest lucru a fost recunoscut o lună mai târziu chiar de Dănuţ Prisecariu, care a vândut spaţiul tot statului român, adică Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), cu 5,130 miliarde lei vechi. Adică a vândut spaţiul statului cu un preţ de 27 ori mai mare decât îl cumpărase în urmă cu mai puţin de o lună. Între Dănuţ Prisecariu şi AJOFM Iaşi a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.2687, la data de 5 decembrie 2000. Ulterior, în urma unui control efectuat de Curtea de Conturi în anul 2003, s-a ajuns la concluzia că afacerea s-a făcut cu prejudicierea gravă a bugetului statului. "Operaţiunea a generat însuşirea de către persoanele fizice implicate a unor sume deosebit de mari şi o sustragere de la plata către bugetul statului a obligaţiilor ce rezultau în urma vânzării activului. Dată fiind destinaţia iniţială a imobilului, respectiv de local de alimentaţie publică (bar, cofetărie, simigerie), ulterior achiziţiei instituţia publică a efectuat lucrări de amenajare în valoare totală de 5,07 miliarde lei, mutarea efectivă în noul spaţiu făcându-se la 1.03.2002, la 15 luni după achiziţia imobilului", se arată în raportul Curţii de Conturi. Contactat de reporterii cotidianului BUNå ZIUA IAŞI, Dănuţ Prisecariu s-a arătat foarte deranjat de faptul că i se pun întrebări în legătură cu această afacere. "Ce vă interesează cum am luat eu un spaţiu de la o societate comercială şi cu cât l-am vândut? Pot să primesc donaţie un spaţiu comercial, da sau nu?", a declarat nervos Dănuţ Prisecariu. Vom reveni.

Dănuţ, nu te mai saturi!?

Dănuţ, nu te mai saturi!?

În mod nejustificat, Dănuţ Prisecariu, proprietarul Moldova Universal SA şi al altor firme, cere statului o despăgubire de 200 mii Euro, în urma deciziei judecătorilor de a anula vânzarea de active a SC Moldova Tricotaje SA, din luna august 2008 @ Procesele verbale ale licitaţiilor de vânzare a activelor Moldova Tricotaje specifică foarte clar că cel care a adjudecat bunurile, respectiv Moldova Universal SA, trebuie să achite contravaloarea în monedă românească @ Însă Moldova Universal SA avea numai conturi în Euro şi a trebuit să schimbe moneda europeană în cea românească pentru a achita activele @ Între timp, judecătorii au anulat licitaţia, iar Prisecariu şi-a recuperat sumele plătite în lei @ Leul s-a devalorizat şi, pentru că la acea vreme a plătit după ce a schimbat moneda europeană, Prisecariu cere acum banii pe care i-a pierdut în urma fluctuaţiei cursului de schimb @ În contractul de vânzare a activelor nu se prevede o astfel de despăgubire în urma fluctuaţiei cursului în cazul unei eventuale rezilieri a contractului şi, de asemenea, nimeni nu a obligat Moldova Universal SA să îşi ţină rezervele în Euro, astfel încât cererea lui Prisecariu este absurdă

A luat, în ultimii 20 de ani, societăţi de stat cu bunuri patrimoniale importante la preţuri mici în Iaşi, a făcut avere speculând şi vânzând bunurile acestor societăţi şi totuşi nu se mai satură. Nu este de ajuns că a pus mâna la preţuri de nimic pe zeci de spaţii de la SC Alimentara SA, Moldova Turism SA, Tamaz Frigocarne SA şi le-a vândut după aceea cu milioane Euro, Dănuţ Prisecariu cere statului acum să îl despăgubească pentru că uneori este prost inspirat. Astfel, în anul 2008, lichidatorul Sigma IPURL, reprezentat de Adrian Ababei, a scos la vânzare activele falimentarei Moldova Tricotaje SA. Licitaţia a avut loc în două etape. Pe data de 1 august 2008 este scoasă la vânzare o hală de producţie (P+2) în suprafaţa de 4.496 metri pătraţi construiţi şi terenul aferent în suprafaţa de 14.935 metri pătraţi. În mod ciudat, singurul ofertant a fost firma lui Prisecariu, Moldova Universal SA, care la a treia strigare a oferit 8 milioane lei şi a câştigat. Între timp, magistraţii de la Curtea de Apel au descoperit unele greşeli procedurale şi au decis anularea licitaţiei de vânzare a patrimoniului rămas. Cum era şi de aşteptat, cele 8 milioane lei trebuiau înapoiate Moldova Universal SA. Prisecariu şi-a primit banii, dar tot în lei. Numai că, în august 2008, Moldova Universal SA schimbase valută, adică Euro, pentru a achita activele adjudecate la licitaţie, între timp moneda românească s-a devalorizat, iar Prisecariu a pierdut la cursul de schimb şi a rămas cu buzele umflate. Firma acestuia a deschis un proces la instanţă prin care solicită să i se returneze pierderile din diferenţa de curs valutar din luna august a anului 2008 şi până în luna decembrie a aceluiaşi an, când i-au intrat înapoi în conturi 8 milioane lei, în urma deciziei judecătorilor de a anula contractul de vânzare a activelor. Trebuie precizat că respectivul contract de vânzare-cumpărare a activelor Moldova Tricotaje SA, încheiat cu Moldova Universal SA, nu prevede o eventuală despăgubire de diferenţă de curs valutar în cazul în care ar fi survenit o reziliere a actului de vânzare. Mai mult decât atât, nici o lege din România nu a obligat Moldova Universal SA să îşi ţină rezervele în valută şi nu în lei. Potrivit legislaţiei fiscale româneşti, tranzacţiile se fac şi se raportează la moneda românească. De altfel, reporterii BUNå ZIUA IAŞI l-au prins cu mâţa în sac pe acest personaj numit Dănuţ Prisecariu, tot cu o tranzacţie referitoare la bunurile Moldova Tricotaje SA. Prin urmare, în data de 27. 07. 2006, SC Alimentara SA vinde SC Moldova Universal SA mai multe bunuri situate pe strada Păcurari 115, provenite de la Moldova Tricotaje SA. Este vorba despre 1.538 metri pătraţi teren, o altă parcelă de 438 metri pătraţi, o ruină de 438 metri pătraţi, încă o parcelă de 1.287 metri pătraţi şi încă una de 615 metri pe care SC Alimentara SA le-a vândut SC Moldova Universal SA cu suma de 4.222.000 lei. Contractul specifică foarte clar că plata se face în monedă românească. Bunurile au fost câştigate de către Alimentara SA tot la o licitaţie de vânzare a activelor Moldova Tricotaje SA. Prin urmare, oricine poate face un exerciţiu de logică şi să tragă concluzia că SC Moldova Universal SA putea să aibă şi conturi în lei, având în vedere că în 2006 a achitat cu monedă românească bunurile descrise mai sus de pe strada Păcurari 115. În cursul zilei de ieri, Dănuţ Prisecariu nu a răspuns apelurilor telefonice repetate ale reporterilor BUNå ZIUA IAŞI, probabil pentru că i se defectase instalaţia de înregistrare.