Nu cumparati din Hala Centrala!

● Dezastru in magazinele din Hala Centrala ● Consumatorii sunt inselati pe fata de agentii economici care, ascunzandu-se in spatele siglei complexului comercial din buricul targului, vand produse cu aceeasi calitate ca cele din bazar ● Iesenii care calca pragul Halei Centrale au sanse sa fie lasati cu buza umflata si din cauza reclamelor inselatoare promovate ● Comisarii de la Protectia Consumatorului sustin ca in toate magazinele controlate au fost gasite deficiente ● Amenzile au insumat 600 milioane lei vechi ● Nici parcul de joaca nu este un loc sigur ● Comisarii de la Protectia Consumatorului au descoperit ca parcul de joaca este lasat la mila lui Dumnezeu, fara nici o masura de protectie in cazul unui accident

Dezastru in magazinele din Hala Centrala. Consumatorii sunt inselati pe fata de agentii economici care, ascunzandu-se in spatele siglei complexului comercial din buricul targului, vand produse cu aceeasi calitate ca cele din bazar. Mai grav, sunt cazuri in care produsele de incaltaminte si imbracaminte nu au etichete care sa specifice clar de unde provin, cine le-a produs sau cum se intretin, sau au cate doua etichete atasate care spun doua lucruri diferite, iesenii fiind indusi in eroare, putand lejer sa isi strice lucrurile pe care le-au achizitionat la preturi destul de piperate, despre care nici macar nu se stie de unde sunt venite. Pe restul produselor, cele care au totusi eticheta, se poate observa cu stupoare ca se platesc bani frumosi pentru haine, papuci, genti si nu numai produse in China, Polonia sau Turcia. Astfel, iesenii care au de gand sa faca cumparaturi in Hala Centrala pot sa economiseasca destule resurse financiare mergand mai degraba in magazinele de la periferie, in conditiile in care produsele vandute sunt aici sunt de aceeasi calitate cu cele expuse in magazinul din buricul targului. Toate aceste grave deficiente au fost scoase la iveala in urma unui control efectuat la inceputul saptamanii de catre comisarii de la Protectia Consumatorului. Amenzile au fost pe masura. Din cele 28 de magazine controlate pe tema etichetarii produselor de imbracaminte si incaltaminte, 20 au primit amenzi de nu mai putin de 600 milioane lei. "La inceputul saptamanii am facut un control in Hala Centrala si in Moldova Mall. Din cele 28 de magazine controlate am amendat 20, fiecare cu cate 3 mii lei. La absolut toate magazinele s-au constatat deficiente, numai ca la cinci dintre ele deficientele au fost minore. Din cauza unor deficiente de manipulare sau din neglijenta vanzatorului de a aseza marfa pe raft, etichetele erau cazute. La un control mai amanuntit, acestea s-au gasit. La capitolul deficiente grave putem da ca exemplu doua tipuri de etichetare sau chiar nici un fel de eticheta", a explicat Ioan Tonel Cazacu, directorul coordonator al Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorului (CJPC) Iasi. Comisarii de la Protectia Consumatorului sustin ca un lucru foarte important este faptul ca nici unul dintre magazinele amendate nu a contestat amenda, recunoscand in acest mod faptul ca au incalcat drepturile consumatorului. Cei prinsi pe picior gresit au ca termen de remediere a a deficientelor o luna, timp in care produsele vandute necorespunzator au fost oprite de la comercializare.

Hala Centrala - o pacaleala la adresa consumatorului

Consumatorii care calca pragul Halei Centrale au sanse sa fie lasati cu buza umflata si din cauza reclamelor inselatoare promovate. Cu afise care de care mai imbietoare, "reduceri de la 20 la 70 la suta", "la un produs cumparat primesti unul gratis", consumatorii sunt inselati fara rusine. Numai ca iesenii care se lasa ademeniti de aceste reclame se pot trezi ca pentru produsul pe care au crezut ca il vor achizitiona cu 70 la suta reducere vor plati la casa un pret redus numai cu 20 la suta. Sau, mai grav, crezand ca vor primi un produs gratis din aceeasi categorie de produse ca cel achizitionat, se vor trezi cu o esarfa sau niste butoni care au un pret derizoriu. Desi legislatia in vigoare mentioneaza clar ca la produsul redus trebuie sa fie mentionate pretul vechi si pretul nou, au fost semnalate cazuri unde existau si cate trei preturi, fara a mentiona totusi care este cel redus. "Reducerile pot fi o mare pacaleala la adresa consumatorului. Atrag atentia ca prin acest control am urmarit sa il punem in garda pe consumator. Acesta trebuie sa fie corect informat asupra reducerilor. Foarte important este ca agentii economici sanctionati sa isi remedieze deficientele, in conditiile in care este in interesul consumatorului ca produsele sa fie corect prezentate", a completat directorul Cazacu.

La mila lui Dumnezeu

La mila lui Dumnezeu

O alta problema grava descoperita in Hala Centrala este cea legata de parcul de joaca din incinta magazinului. Comisarii de la Protectia Consumatorului au descoperit ca parcul de joaca este lasat la mila lui Dumnezeu, fara nici o masura de protectie in cazul unui accident. "Am amendat parcul de joaca din incinta Halei Centrale din cauza ca nu exista nici un fel de informatii utile in cazul in care intampla ceva. Nu exista un numar de telefon de la politie sau de la ambulanta. Nu sunt afisate nici informatiile utile, de genul mediei de varsta a copiilor care se pot juca acolo", a declarat Ioan Tonel Cazacu.

Pleasca lui Prisecariu

Reamintim ca Hala Centrala a fost luata fara nici un ban de Danut Prisecariu si Alexandru Lazescu odata cu privatizarea frauduloasa a SC Alimentara SA, in anul 2000. Smecherii au privatizat SC Alimentara SA prin intermediul unei firme infiintate in acel an, Richard Invest SA. Aceasta firma a cumparat actiunile SC Alimentara SA. Culmea, actiunile au fost cumparate folosind tot bani din conturile SC Alimentara SA. Modul in care a fost privatizata SC Alimentara SA face obiectul unui dosar penal instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie. Dupa ce au privatizat SC Alimentara SA, smecherii au impartit Hala Centrala. Presedintele Ziarului de Iasi, Alexandru Lazescu, a luat jumatate din Hala Centrala cu 100 milioane lei vechi prin firma sa, SC Medianet SRL.

Ioana GAVRILUTA
ioanag●bzi.ro
Constantin MAZILU
costel●bzi.ro

CEL MAI MARE JAF (FOTO)

● Grupul de interese care de aproximativ 15 ani controleaza economia si aproape toata presa din Iasi este cercetat penal de DNA Bucuresti ● Dosarul penal instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie cu ajutorul Curtii de Conturi a Romaniei are numarul 25/P/2006 si se refera la devalizarea, jefuirea celei mai mari societati de alimentatie publica de stat din Iasi, SC Alimentara SA ● Sunt implicati Danut Prisecariu - actualul patron al postului de televiziune Tele M, dar si Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu, Constantin Hritac (zis Toni), care au ocupat de-a lungul timpului functii de conducere, de directori, redactori sefi, editori la ziarul Monitorul, transformat dupa aceea in Ziarul de Iasi, dar si firma care a finantat cele doua ziare, respectiv SC Medianet SRL ● In anul 2000, cand au pus mana, cu doar cateva zeci de milioane de lei vechi, pe SC Alimentara SA, unitatea avea un numar de 60 de spatii comerciale ● Cele mai bune spatii, inclusiv Hala Centrala, au fost impartite intre Danut Prisecariu, Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu si Constantin Hritac, actualul redactor sef al Ziarului de Iasi, care a luat doua spatii mari si traieste ca boierul din chirie ● Dupa aceea, restul spatiilor le-au vandut cu zeci de miliarde lei si au bagat banii in buzunar ● Jurnalistii cotidianului Buna Ziua Iasi au studiat zeci de ore documentele existente in arhivele institutiilor statului si au refacut piesa cu piesa istoria celui mai mare jaf din istoria economica a judetului Iasi ● Ulterior, din vanzarea spatiilor au incasat 42.750.758.499 lei vechi, plus 496.306 USD si 743.717 Euro, bani pe care i-au bagat in buzunare ● Dar asta nu este tot, acesti indivizi incaseaza in continuare chirii de milioane de Euro anual din spatiile pe care le-au pastrat pentru ei si le-au trecut in proprietate privata

Vorbim despre cel mai mare jaf din istoria economica a judetului Iasi, privatizarea, devalizarea si jefuirea celei mai importante unitati de alimentatie publica de stat din Iasi, SC Alimentara SA. De aceea, Directia Nationala Anticoruptie, cu ajutorul Curtii de Conturi a Romaniei, a deschis dosarul penal nr. 25/P/2006. Sunt implicati Danut Prisecariu, patronul postului de televiziune Tele M, dar si Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu, Constantin Hritac (zis Toni), personaje care de-a lungul timpului au detinut tot felul de functii de conducere, de directori, redactori sefi, editori la ziarul Monitorul, devenit apoi Ziarul de Iasi. Sunt implicati in acest jaf atat in calitate de persoane fizice, dar si in calitate de actionari si asociati la firmele pe care le-au avut sau le detin in continuare, cum ar fi Fortuna Arcu SA, SC Nest Trade SA, SC Richard Invest SA, Caluschi Marketing SRL, SC Verdict SRL si nu in ultimul rand SC Medianet SRL, parte a Grupului de Presa Medianet, editorul Ziarului de Iasi. Dupa zeci de ore de studiu in arhivele institutiilor statului, jurnalistii cotidianului Buna Ziua Iasi au reusit sa puna cap la cap, piesa cu piesa, toate amanuntele necesare pentru a deslusi istoria acestei afaceri de pe urma careia indivizii mentionati mai sus au adunat averi uriase, iar acum se dau oameni de afaceri onesti, stalpi ai dreptatii doar pentru ca sunt patroni de posturi de televiziune si sefi de ziare. Prin tot felul de jonglerii cu actiuni ale SC Alimentara SA, vandute intre firmele enuntate mai sus, prin tot felul de vanzari ilegale de la Fondul Proprietatii de Stat catre firmele respective, majorari de capital si fuziuni intre societati comerciale, afaceri descalcite de Curtea de Conturi, au ajuns sa puna mana pe SC Alimentara SA, societate care mai avea in patrimoniu la vremea respectiva un numar de 60 de spatii comerciale, din care aproape jumatate in zona centrala, cu numai cateva zeci de milioane lei. Numai Hala Centrala, cladire aflata la acea vreme in patrimoniul SC Alimentara SA, valora cateva milioane de dolari cel putin.

Intimidarea autoritatilor

Sesizata de Directia Nationala Anticoruptie cu adresa nr. 797/1.08.2006-Serviciul Teritorial Iasi, Camera de Conturi Iasi a demarat un control la SC Alimentara SA la inceputul anului 2007. Verificarile au durat, deoarece sefii SC Alimentara SA Iasi refuzau sa puna la dispozitia inspectorilor documentele unitatii pentru a efectua verificarile necesare. Procurorii au intervenit imediat si, cu un mandat special, au ridicat documentele SC Alimentara SA (27 de volume foarte groase) si le-au predat Curtii de Conturi. Procurorii le-au spus inspectorilor Curtii de Conturi sa verifice modul de privatizare, de evaluare si valorificare a patrimoniului etc. Numai ca, imediat ce au inceput verificarile, sefii Camerei de Conturi Iasi au fost tinta unor atacuri virulente din partea postului de televiziune Tele M, al lui Danut Prisecariu. A fost necesara interventia autoritatilor centrale si transferarea dosarului la Bucuresti, respectiv la Directia Nationala Anticoruptie si la Curtea de Conturi a Romaniei. In primul rand pentru ca erau necesare si consultarea unor documente de privatizare existente in arhivele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (fost Fondul Proprietatii de Stat - FPS) si in al doilea rand pentru ca s-a considerat ca era mai bine ca inspectorii Curtii de Conturi sa scape de presiunile exercitate de postul de televiziune Tele M. Controlul a fost finalizat, banuielile procurorilor s-au adeverit, ceea ce s-a intamplat la SC Alimentara SA Iasi, de cand statul a pierdut controlul si pana in prezent, reprezinta un lung sir de infractiuni, iar dosarul penal este in continuare in cercetari, dupa cum a informat Directia Nationala Anticoruptie cotidianul Buna Ziua Iasi, prin adresa nr.211/VIII/3/2009.

Infractiunile

Potrivit informatiilor pe care le detinem, procurorii au ajuns la concluzia socanta ca smecherii enumerati mai sus nu au platit decat niste maruntis pentru a pune mana pe SC Alimentara SA, chiar daca avea 60 de spatii, din care multe in zone ultracentrale, adica un patrimoniu de zeci de milioane de Euro. Surse din randul anchetatorilor au spus ca SC Alimentara SA a fost cumparata cu bani scosi din conturile societatii, iar "baietii destepti" de mai sus nu au mai fost nevoiti sa bage mana in buzunare. In acest sens, trebuie facuta neaparat precizarea ca, in anii 1999 - 2000, Danut Prisecariu detinea functia de director al SC Alimentara SA. Prin urmare, au pus mana gratis pe Hala Centrala, zeci de spatii comerciale avand suprafete de sute de metri patrati. Nu este necesara enumerarea tuturor etapelor, a "atacurilor" succesive facute pe o perioada de mai multi ani prin cumpararea si manipularea actiunilor SC Alimentara SA de catre acesti "baieti destepti", pentru a pune mana pe acest patrimoniu, deoarece sunt pline de detalii tehnice, economice. Trebuie enumerate numai fazele esentiale.
Pe data de 28 decembrie 1998, Fondul Proprietatii de Stat a organizat o licitatie pentru a vinde 40,15 la suta din actiunile SC Alimentara SA. La aceasta licitatie a participat si firma "baietilor" de mai sus, Fortuna Arcu SA, reprezentata de Danut Prisecariu. Numai ca licitatia a fost castigata de Tofan Invest, firma omului de afaceri Gelu Tofan, care a oferit un pret de 7.580 lei pe actiune. Tofan Invest nu a achitat suma ofertata la licitatie, adica in jur de 25 miliarde lei vechi, in termenul prevazut de 90 de zile, iar privatizarea nu a mai avut loc. Insa, pe data de 12 ianuarie 2000, functionari corupti de la fostul Fond al Proprietatii de Stat au vandut actiunile SC Alimentara SA firmei lui Danut Prisecariu, Richard Invest SA, la un pret mult mai mic pe actiune decat cel stabilit in 1998. Dupa ce a dat aceasta lovitura, Richard Invest SA a fost lichidata pentru a sterge urmele tunului. La acea vreme, firmele "baietilor", Fortuna Arcu si Nest Trade, detineau peste 50 la suta din actiunile Alimentara. Atacul final s-a dat insa pe data 10.04.2000, cand SC Alimentara SA a fuzionat cu SC Fortuna Arcu SA, iar baietii au obtinut controlul total asupra patrimoniului de zeci de milioane Euro, prin care si-au atins scopul. Cotidianul Buna Ziua Iasi prezinta in facsimil documentul de fuziune pentru a demonstra cu documente oficiale ca in aceasta afacere sunt implicati Danut Prisecariu si "baietii" de la Ziarul de Iasi.

Jaful: Impartirea spatiilor

Imediat dupa ce au pus mana pe societate, au inceput sa-si imparta intre ei spatiile comerciale. Actiunile care au urmat demonstreaza clar ca la mijloc este vorba despre un jaf premeditat. Fiecare si-a luat partea, Danut Prisecariu, Cezar Caluschi, Toni Hritac, Alexandru Lazescu, Dan Radu, firma care le sustine ziarul, respectiv Medianet SRL etc. Mai mult decat atat, au bagat in buzunare bani grei din vanzarea celorlalte spatii pe care nu le-au vrut si le-au vandut altora la preturi apropiate de realitate. Cum era si de asteptat, spatiile luate de Caluschi, Lazescu, Medianet, Hritac si Dan Radu au fost vandute de SC Alimentara SA catre acestia la preturi de nimic, mult sub pretul pietei. Din vanzarea spatiilor, smecherii au incasat 42.750.758.499 lei vechi, plus 496.306 USD si 743.717 Euro, bani pe care i-au bagat in buzunare in calitate de "actionari". De precizat ca au vandut tot ce se putea vinde, nu au iertat nimic. Potrivit evidentelor oficiale, SC Alimentara SA mai are in patrimoniu doar o bucata din Hala Centrala, un etaj si ceva, precum si o bucata dintr-un spatiu de pe bulevardul Anastasie Panu si inca unul pe strada Ciric nr.36.

Partea lui Caluschi. Spalare de bani?

In prima faza, firma lui Caluschi, SC Caluschi Marketing SRL, a primit un numar de 10 spatii comerciale pe soseaua Nationala nr. 198, bloc B, pe str. Bucium nr. 17, bloc B1, pe soseaua Nicolina nr. 5, bloc 968 in suprafata de 367 metri patrati, pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1, pe strada Bacinschi nr. 5 bloc CL1, pe strada Simionescu, fosta Dreptatii nr. 33-35 bloc S4-5, pe soseaua Pacurari nr. 15-17 bloc 538, pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1 si in Complexul Copou.
Dupa aceea, au avut loc o serie de tranzactii dubioase cu spatiile respective intre Caluschi Marketing SRL si Cezar Caluschi ca si persoana fizica. Dupa ce a luat spatiile, Caluschi Marketing, reprezentata de sotia sa, Lacramioara Maria, a vandut spatiile catre Cezar Caluschi, persoana fizica. Ulterior, ce s-a intamplat miroase de departe a spalare de bani. Cezar Caluschi a revandut spatiilor inapoi catre Caluschi Marketing SRL. Pe data de 22.03.2001, SC Caluschi Marketing SRL a vandut spatiul din soseaua Pacurari nr. 15-17, bloc 538 in suprafata de 145,91 metri patrati pe care il luase cu o zi in urma de la SC Alimentara SA cu 409.164.000 lei lui Caluschi Cezar la acelasi pret, dar acesta din urma se obliga sa plateasca spatiul in cateva zeci de rate lunare. Acelasi lucru s-a intamplat si cu celelalte spatii luate de firma lui Caluschi. Astfel, spatiul comercial in suprafata de 457 metri patrati de pe soseaua Nationala nr. 198, bloc B, cumparat in data de 7 ianuarie 2001 de SC Caluschi Marketing de la SC Alimentara SA cu 289.538.000 lei, i-a fost vandut doua luni mai tarziu lui Cezar Caluschi la un pret mai mic, adica pentru numai 207.188.000 platibili in mai multe zeci de rate lunare. In Ziua de 6 martie 2001, a trecut spatiile comerciale pe care le luase la preturi de nimic de la SC Alimentara SA pe numele sau, probabil pentru a fi sigur ca nu i le va sufla nimeni. Numai ca aceste transferuri au un usor miros de activitate infractionala si, cu putin efort, se pot aduce destule argumente pentru demonstrarea unor infractiuni precum devalizarea firmei, evaziune fiscala etc. Asta deoarece in cazul de mai sus, SC Caluschi Marketing SRL, reprezentata de sotia sa, Caluschi Lacramioara, i-a vandut spatiul la un pret mai mic decat cel cu care il cumparase de la SC Alimentara SA.
De asemenea, in aceeasi zi, spatiul comercial de pe soseaua Nicolina nr.5, bloc 968, in suprafata de 367 mp, luat de la Alimentara pe data de 1 decembrie 2000 cu suma de 157.339.000 lei vechi, este vandut lui Cezar Caluschi la acelasi pret. Mai mult, in aceeasi zi, Caluschi Marketing a vandut catre Cezar Caluschi spatiul comercial in suprafata de 180,95 metri patrati, de pe strada Bucium nr.17, cumparat de la SC Alimentara SA cu 87.932.000 lei, tot cu acelasi pret, numai ca suma urma sa fie platita in rate. Spatiul de pe strada Simionescu, fosta Dreptatii, in suprafata de 358 metri patrati, cumparat de la SC Alimentara pe data de 1.12.2000 cu 62.896.000 lei, a fost vandut pe 23.02.2001 la acelasi pret catre Catalin Neagu, director la firma de panotaj a lui Caluschi, respectiv RBN. Trebuie intarita ideea ca Cezar Caluschi trebuia sa plateasca in rate lunare de cate 2 si 3 milioane lei aceste spatii luate de la Alimentara SA prin Caluschi Marketing SRL. Insa, un an mai tarziu, Cezar Caluschi invoca faptul ca nu mai poate plati ratele, revinde spatiile catre Caluschi Marketing si primeste ca persoana fizica pentru fiecare spatiu inapoiat de la firma o suma de bani. Aceste sume de bani pe care le primeste ar reprezenta ratele pe care le-ar fi platit de-a lungul timpului. Astfel, pe data de 17.05.2002 inapoiaza firmei Caluschi Marketing spatiul de pe soseaua Nicolina nr. 5 si primeste inapoi suma de 47.135.270 lei vechi. In aceeasi zi inapoiaza spatiul de pe soseaua Nationala nr.198 si primeste 35.794.629 lei, spatiul de pe soseaua Bucium nr.17 pentru care avea stabilita o rata lunara de 1,2 milioane lei vechi si primeste inapoi 20.004.530 lei vechi, spatiul de pe strada Bacinschi nr. 5 si este recompensat cu 104.583.271 lei, dar si spatiul de pe soseaua Pacurari nr. 15-17, pentru care primeste inapoi 93.084.810 lei.
Pe data de 19.12.2000, SC Alimentara SA a vandut catre SC Caluschi Marketing SRL un spatiu comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1 la pretul de 20.594.000 lei. Se precizeaza in contractul de vanzare - cumparare ca banii vor fi platiti la o data ulterioara. De asemenea, pe data de 23.07.2002, SC Alimentara SA a vandut lui Cezar Caluschi Florentin un alt spatiu comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7 - 9 in suprafata de 194,43 metri patrati pentru suma de 1.102.538.864 lei. Mai mult, Caluschi a mai primit o serie de spatii la parter in Complexul Copou.

Ziarul de Iasi a luat Hala Centrala

Parte a grupului de firme care au finantat Ziarul de Iasi, SC Medianet SRL, reprezentata de presedintele ziarului, Alexandru Lazescu, a cumparat pe data de 12.02.2000, cu numai 96.208.099 lei vechi, o parte din Hala Centrala. Astfel, Medianet SRL a cumparat subsolul in suprafata de 108 metri patrati, o parte din parter in suprafata 207, precum si 9.100 metri patrati de teren. Anterior, Medianet SRL a mai cumparat pe data de 22.12.2000 tot de la SC Alimentara SA un spatiu comercial de pe strada Sfantu Lazar nr. 45, bloc A6 in suprafata de 69 metri patrati la pretul de 25.083.000 lei. Tot in data de 22.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Medianet SRL spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, spatiu comercial in suprafata de 139 metri patrati, pentru suma de 134.214.000 lei vechi.

Si-a luat si Toni "tainul"

Redactorul sef al Ziarului de Iasi a beneficiat pana in 2004 indirect de aceasta privatizare frauduloasa pentru ca asa a reusit sa-si finanteze ziarul, din inchirierea spatiilor luate cu japca de la SC Alimentara SA pana cand s-a enervat si, in 2004, a vrut sa fie sigur ca are si el partea lui. Si a cerut si Toni doua spatii, iar "baietii" i-au dat. Pe data de 15.01.2004, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Verdict SRL, reprezentata prin Constantin Hritac, spatiul comercial nr. 158 de pe soseaua Nicolina nr. 116, bloc 1011, compus din mai multe magazine, respectiv C1 - 169 metri patrati, C2 - 247 metri patrati la pretul de 1.323.598.772, din care se achita numai suma de 747.177.099, iar restul de 576.781.673 reprezinta compensare in baza unui contract incheiat intre SC Alimentara SA si SC Verdict SRL nr. 2.360/28.07.2003. Tot in data de 15.01.2004, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Verdict SRL Iasi, cu sediul in strada Mitropolit Iosif numarul 6, reprezentata de Constantin Hritac, spatiul comercial de pe strada Bucium nr. 17, bloc B1 in suprafata de 212 metri patrati la pretul de 662.746.076 lei. Si de aceasta data Hritac a platit numai 374.255.805, iar restul sumei s-a compensat tot in baza contractului 2.360/28.07.2002. Contractul acesta suspect, prin care s-a compensat diferenta de bani, prin care Toni a fost iertat de fapt de plata acestei sume de bani, poate fi un contract de publicitate incheiat intre SC Alimentara SA si Ziarul de Iasi. La firma Verdict SRL sunt asociati Toni Hritac si Dan Radu.

Partea lui Danut

In prezent, SC Alimentara SA este controlata de Danut Prisecariu. Dupa cum s-a mai precizat, unitatea a ramas cu o parte din Hala Centrala si inca doua spatii care ii aduc insa din inchirieri bani grei lui Danut Prisecariu, care gaseste metode sa-i bage direct in buzunar. Statul se linge pe bot de impozite. Astfel, numai anul trecut, pe 8 iulie, Danut Prisecariu a bagat in buzunar 1.250.000 Euro vanzand societatii, ca persoana fizica, un teren de 4,2 hectare in comuna Ciurea, o parloaga denivelata fara cale de acces, pe dealuri dupa raul Nicolina. Terenul nu este bun nici de pascut oile. Avea nevoie societatea de acest teren pentru a cultiva papusoi si a-l vinde la Hala Centrala? Putin probabil, insa cert este ca statul n-a mai primit impozit.

Primele concluzii

Danut Prisecariu, Toni Hritac, Cezar Caluschi, Dan Radu si Alexandru Lazescu au facut averi de milioane de Euro prin tunul pe care l-au dat la SC Alimentara SA. Pe langa banii bagati in buzunar din vanzarea spatiilor, incaseaza anual milioane de Euro din chiriile pe care le percep. Spatiile luate de ei sunt inchiriate bancilor, societatilor de asigurari, unor supermarketuri, farmacii, institutii publice etc. Stau acasa, le vin banii fara sa munceasca si spun intregii lumi ca sunt cei mai cinstiti ziaristi de pe planeta. Au folosit Monitorul si apoi Ziarul de Iasi ca instrumente de presiune pentru a orchestra cel mai mare jaf din istoria economica a Iasului? Vor raspunde la aceasta intrebare in fata procurorilor anticoruptie. Vom reveni.

Condamnarile sefilor de la Ziarul de Iasi

Ziarul de Iasi este una dintre singurele publicatii din tara care este stigmatizata pentru comiterea unor fapte de coruptie, prin hotarari judecatoresti de condamnare a sefilor de aici. Judecatorii i-au condamnat pe sefii de la Ziarul de Iasi atat in prima instanta, cat si in apel. Magistratii l-au condamnat pe Gabriel Rusu, directorul societatii comerciale care editeaza cotidianul Ziarul de Iasi, la o pedeapsa de trei luni de inchisoare cu suspendare. De asemenea, si Marcel Hritac, fratele lui Toni Hritac, redactor sef la acest cotidian, a fost condamnat la trei luni de inchisoare. Acest dosar prezinta o situatie socanta prin faptul ca exista marturii prin care se spune ca Toni Hritac, redactorul sef de la Ziarul de Iasi, are influenta asupra mai multor institutii locale si chiar guvernamentale. Trebuie mentionat ca acest tip de acuzatii erau facute in urma cu cativa ani. "Directorul Hritac a spus de mai multe ori ca nu-l intereseaza nimic pentru ca el si cu fratele lui, Toni Hritac, de la Ziarul de Iasi, controleaza toate serviciile speciale, pana la nivel de Guvern, pentru ca este prieten cu Veronica Albu, reprezentanta Guvernului pentru investitii straine in Romania. Veti vedea ca este poate cea mai mare evaziune fiscala din ultimii 10 ani", este precizat in sesizarea depusa la fostul Parchet National Anticoruptie. Faptele de coruptie sesizate de procurorii de la Departamentul National Anticoruptie Iasi ar fi fost comise de catre Gabi Rusu, Marcel Hritac, Daniel Tarlungeanu si Gabriela Bitica, prin intermediul firmei SC Manager Consulting & Ingenering SRL si Ad Mediam SRL. Au legatura inclusiv cu derularea unor contracte de publicitate cu Ziarul de Iasi.

Liderii coruptiei iesene (GALERIE FOTO)

● Dovezi noi care arata ca sefii de la fostul Monitorul, actualul Ziarul de Iasi, Alexandru Lazescu, Cezar Caluschi, Constantin Hritac, Dan Radu sunt implicati alaturi de prietenul lor Danut Prisecariu in devalizarea premeditata a fostei firme de stat SC Alimentara SA pentru a face averi de milioane de Euro ● Astfel, in data de 12.02.2002, firma Medianet SRL, care face parte din Grupul de Presa Medianet, editorul Ziarului de Iasi, a cumparat o parte din Hala Centrala - 393 mp cu 95.208.099 lei, adica circa 24.000 lei vechi pe metrul patrat ● Dupa numai 11 luni, o alta parte din Hala Centrala, o suprafata de circa 900 metri patrati, este vanduta unei alte firme - SC Interelectric SA, cu suma de 15 miliarde lei, adica 16,6 milioane lei pe metrul patrat ● Care era valoarea reala? ● De ce aceste vanzari haotice? ● La aceste intrebari trebuie sa raspunda si procurorii anticoruptie care au deschis in legatura cu aceasta afacere dosarul penal 25/P/2006

Oricat ar urla in gura mare ca sunt cei mai cinstiti ziaristi din Iasi si de pe intreaga planeta, documentele arata ca atat fostii, cat si actualii sefi ai ziarelor Monitorul si Ziarul de Iasi si Danut Prisecariu, patronul postului de televiziune Tele M, cu o audienta de post satesc, sunt implicati in devalizarea celei mai mari firme de alimentatie publica din proprietatea statului - SC Alimentara SA Iasi. Luata prin manipularea ilegala a actiunilor, dupa cum au putut constata si inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei, Alimentara SA a fost vanata si apoi luata pe doi lei pentru ca avea un patrimoniu de zeci de milioane Euro. Prisecariu, Caluschi, Lazescu si apoi Hritac si Dan Radu au simtit ca vor da tunul vietilor lor, lucru care de altfel s-a si intamplat. Acum traiesc din inchirierea spatiilor pe care le-au luat pe cativa lei de la Alimentara SA. Mai mult, din acest tun si-au finantat ziarele Monitorul si Ziarul de Iasi, dar si postul de televiziune Tele M. Dupa cum s-a precizat si in numarul de ieri, spatiile pe care au pus ochii Lazescu, Caluschi, Hritac si Dan Radu, dar si Medianet SRL, au fost luate de la SC Alimentara SA la preturi foarte mici, fara nici o legatura cu realitatea. Chiriasii care activau in spatiile SC Alimentara SA si care nu au facut parte din gasca au facut credite pentru a-si cumpara spatiile comerciale pentru ca nu au mai fost privilegiati si le-au fost vandute la preturi reale.

Hala Centrala pe doi lei la Ziarul de Iasi

Actionarul Ziarului de Iasi, SC Medianet SRL, a cumparat in data de 2.02.2002 o parte din Hala Centrala, 393 mp cu 95.208.099 lei vechi, adica circa 24.000 lei vechi pe metrul patrat, adica cam cat costa o toneta din termopan de 4 metri patrati. Dupa numai 11 luni, adica pe data de 3.01.2002, o alta parte din Hala Centrala, o suprafata de circa 900 metri patrati, este vanduta unei alte firme, SC Interelectric SA, cu suma de 15 miliarde lei, adica 16,6 milioane lei pe metrul patrat. Care este pretul real al unui metru patrat de spatiu comercial in Hala Centrala, Danut Prisecariu? De ce pentru actionarul Ziarului de Iasi, un metru patrat s-a vandut cu ceva maruntis, iar pentru o alta firma valoarea stabilita pentru un metru patrat a fost de 16,6 milioane lei vechi, Toni Hritac? Vor raspunde la aceste intrebari in fata procurorilor anticoruptie? Ramane de vazut, dosarul penal nr. 25/P/2006 deschis de Directia Nationala Anticoruptie in legatura cu aceasta devalizare este inca in lucru. Daca pretul real este cel platit de Lazescu&comp inseamna ca tranzactia dintre Alimentara SA si Interelectric nu este altceva decat o spalare de bani. Daca insa pretul real este cel platit de Interelectric, atunci inseamna ca Danut Prisecariu impreuna cu Alexandru Lazescu s-au asociat in vederea comiterii infractiunii de evaziune fiscala. Adica au diminuat in mod intentionat valoarea tranzactiei pentru a evita plata taxelor catre bugetul de stat. La un calcul simplu, observam ca valoarea reala a spatiului achizitionat de Medianet este de 6,5 miliarde lei vechi. Ceea ce inseamna ca statul a fost furat, prin neplata impozitului de profit si TVA, cu peste 2 miliarde lei vechi, bani pe care Prisecariu trebuia sa-i achite la buget. Anterior, Medianet SRL a mai cumparat, pe data de 22.12.2000, tot de la SC Alimentara SA, spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, in suprafata de 69 metri patrati, la pretul de 25.083.000 lei. Tot in data de 22.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Medianet SRL spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, spatiu comercial in suprafata de 139 metri patrati, pentru suma de 134.214.000 lei. Oferta speciala. Reamintim ca procurorii anticoruptie sunt ajutati de inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei in demersurile lor de a face lumina in aceasta afacere. Initial, controalele Curtii de Conturi la SC Alimentara SA au fost demarate de inspectorii de la Iasi. Imediat ce a inceput controlul, postul de televiziune a lui Prisecariu a inceput sa atace virulent conducerea de la Iasi a Curtii de Conturi. Dupa aceea dosarul a fost mutat la DNA Bucuresti, iar controlul a fost finalizat de inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei, cei care lucreaza in sediul central de la Bucuresti.

Alte dovezi ale devalizarii

In numarul de ieri, cotidianul Buna Ziua Iasi a publicat faptul ca pentru gasca de la Ziarul de Iasi spatiile au fost vandute la preturi simbolice. De exemplu, Toni Hritac a cumparat in anul 2004 doua spatii comerciale, unul vizavi de Moldomobila, pe strada Bucium nr.17, si inca unul in cartierul CUG, la ultimul bloc turn inainte de iesirea din Iasi spre Ciurea, in suprafata totala de 628 metri patrati, cu numai 1,1 miliarde lei. In spatiul din CUG functioneaza un supermarket de cartier, iar in cel de pe Bucium nr.17 functioneaza, pe o bucata, un magazin de haine second-hand. O parte din spatiu a fost scos la inchiriere. Cert este ca Toni Hritac si-a scos banii pe care i-a dat pe cele doua spatii din inchiriere in primul an. Oricine poate intra pe site-ul Ministerului de Finante si sa vada ca firma lui Toni Hritac, care are un singur angajat, scoate un profit net de cel putin 1 miliard de lei pe an, avand ca obiect de activitate inchirierea si subinchirierea spatiilor comerciale. Un cadou similar a primit si Cezar Caluschi, fost redactor sef si director la cotidianul Monitorul si Ziarul de Iasi, care a primit 9 spatii comerciale de la SC Alimentara SA platind de asemenea preturi mici, iar acum incaseaza chirii de sute de mii de Euro pe an. De exemplu, pe data de 1.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL, reprezentata prin Caluschi Lacramioara Maria, spatiul comercial de pe str. Bucium nr.17, bloc B1, avand o suprafata de 180,95 metri patrati, la pretul de 87.932.000 lei vechi. Cateva zile mai tarziu, pe 1.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL spatiul comercial de pe strada Simionescu, fosta Dreptatii nr. 33-35 bloc S4-5 in suprafata de 358,23 metri patrati, la pretul de 62.896.000 lei. De asemenea, in data de 19.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL spatiul comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr.7-9 bloc D1 la pretul de 20.594.000 lei. Se precizeaza in contractul de vanzare-cumparare ca banii vor fi platiti la o data ulterioara.

Fara privilegii

Cei care nu au participat direct la asa-zisa privatizare a societatii comerciale Alimentara SA, care nu au avut norocul sa contribuie la scrierea scenariului acestui jaf, au trebuit sa faca ceva eforturi pentru a cumpara spatiile in care stateau cu chirie si apartineau SC Alimentara SA. De exemplu, pe data de 17 noiembrie 1999, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Sciron Confectii Pastel SRL Iasi, Complex Stejar, Unitatea nr.162 avand o suprafata de 190 metri patrati pentru suma de 500 milioane lei. Cateva zile mai tarziu, pe data de 24.11.1999, SC Alimentara SA a vandut SC Chyprianos SRL cu sediul pe strada Diminetii nr.24, bloc 792, sc. A et.2 ap 7, spatiul comercial numarul 145 de pe soseaua Nicolina nr.9-11 parter bloc 936 cu o suprafata utila de 668 metri patrati la pretul de 105.498 USD. Pe data de 16 ianuarie 2001 SC Alimentara SA a vandut SC Expert Moldova Trading SRL spatiul comercial de pe bulevardul Nicolae Iorga (fosta str. Republicii -Casa Sindicatelor) bloc T3, tronson 2 Unitatea nr.22 Diana, spatiul in suprafata de 178 metri patrati, suprafata la sol, construit 201,27 metri patrati cu pretul de 770.679.580 lei. La data de 23 martie 2001, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Romil Service SRL spatiul comercial din str. Pacurari nr.15-17 bloc 538, sc.B parter in suprafata de 176 metri patrati pentru suma de 1.663.995.263 lei vechi. Pe data de 29.06.2001, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Elsaco Electronic SRL, celalalt spatiu comercial de pe soseaua Pacurari nr.15-17 bloc 538 tronson 2 parter, in suprafata de 119,37 metri patrati, pentru 1.027.457.229 lei vechi. Pe data de 16 iulie 2001, SC Alimentara SA a vandut SC Termo Company SRL spatiul comercial de pe strada Calea Galatii bloc F3A, in suprafata de 371 metri patrati, compus din doua spatii comerciale, respectiv C1-141,57 metri patrati, C3-230 metri patrati. Pretul tranzactiei a fost de 1.550.324.776 lei. Pe data de 26 mai 2004, SC Alimentara SA a vandut SC Carpatica Construct SRL spatiul de pe bulevardul Anastasie Panu nr. 40, tronson 1A bloc 1A, compus din subsol - 332 metri patrati, parter - 262 mp, mezanin 319 mp pentru suma de 430.000 Euro. Si exemplele pot continua. Este vorba despre spatii comerciale vandute la preturi cel putin apropiate de realitate. Se poate vedea ca in timp ce unul ca Cezar Caluschi le cumpara doar cu cateva zeci de milioane lei, ceilalti au platit sute de milioane lei vechi sau peste un miliard pentru spatiile cumparate. Se mai poate observa ca in anul 2004, SC Carpatica Construct SRL a platit pentru un spatiu comercial 430.000 Euro, iar in acelasi an, Toni Hritac a platit pe doua spatii numai 1,1 miliarde lei. Vom reveni.

Orasul, pleasca pentru Danut Parcare

● Presa si oamenii de afaceri l-au poreclit Danut Parcare pentru modul feroce in care a folosit Tele M pentru a intimida municipalitatea sa-i dea teren de pleasca pentru a amenaja o parcare subterana la Moldova Mall ● Si asta nu este totul ● De mai multe ori a folosit pe post de maciuca postul de televiziune Tele M pentru a intimida autoritatile cu scopul de a obtine mai mult gratis terenuri si cladiri din patrimoniul statului sau al Consiliului Local ● Asa a ajuns ca si pentru parcarea din fata Hotelului Astoria, firmele lui Danut Prisecariu sa plateasca primariei 2 lei pe metrul patrat pe luna ● Este de notorietate ca a luat cu titlu gratuit circa 2.000 de metri patrati de langa Moldova Mall pentru a face o parcare subterana, dar nu s-a mai tinut de cuvant si a tras o teapa imensa municipalitatii

Oare cat o sa-i mai mearga lui Danut Prisecariu? Dupa ce a fost bagat in fata si a luat SC Alimentara SA impreuna cu 60 de spatii comerciale, fara sa achite nici un leu, si a vazut ca nu raspunde in fata legii, a prins curaj. A cumparat postul de televiziune Tele M pe care-l foloseste pe post de bata pentru momentele in care pune ochii pe vreun bun al statului si se trezeste vreun primar sau prefect sa se opuna. Nu se mai satura, trebuia sa i se dea sau sa i se faciliteze vreo castigare a vreunei licitatii, concesionarea gratis a unui teren. De aceea nu conta in cine lovea cu ajutorul emisiunilor de la Tele M, primar, prefect, parlamentar sau presedinte de Consiliu Judetean. Numai asa a ajuns sa plateasca chirii infime sau chiar nici un leu pentru terenuri din centrul orasului.

Plescar de ultima speta

Sunt cetateni in municipiul Iasi care platesc mai mult pe un loc de parcare in cartierele Dacia si Alexandru cel Bun, in spatele blocurilor, decat achita municipalitatii firmele lui Danut Prisecariu pentru locurile de parcare din zona ultracentrala, mai exact pe strada Lapusneanu nr.1, unde se afla Hotelul Astoria. Astfel, pentru locurile de parcare din fata hotelului, Prisecariu plateste municipalitatii 2 lei pe metrul patrat pe luna. Contractul nr. 91 incheiat intre SC Turism Moldova SA, firma care administra la acea vreme cladirea in care se afla acum Hotel Astoria, si Consiliul Local a fost semnat la data de 14.08.2003, in perioada in care punea stapanire pe postul de televiziune Tele M. Astfel, pentru o suprafata de 32,56 metri patrati aflati pe strada Lapusneanu nr.1, Prisecariu plateste 177 Euro pe an, adica circa 2 lei pe metrul patrat pe luna. Din anul 2003 si pana astazi, valoarea redeventei nu a mai fost modificata nici macar cu indicele de inflatie. Asta in conditiile in care la celelalte contracte de acest gen incheiate de Consiliul Local cu alti agenti economici valoarea redeventelor se recalculeaza anual si in functie de rata inflatiei. Dupa aceea a prins tupeu. Tele M a inceput sa-i atace pe sefii municipalitatii, in special pe primarul Gheorghe Nichita, la emisiunile de stiri si la cele de asa-zise "dezvaluiri" in care sunt invitati tot felul de indivizi dubiosi si paranoici ce si-au ratat cariera in presa. In urma acestor atacuri, Prisecariu a mai obtinut vreo 60 de locuri de parcare in fata hotelurilor Traian si Astoria, platind lunar doar 2.600 lei. Cand i s-au dat aceste terenuri la preturi de nimic pentru a amenaja parcari nu s-a organizat licitatie, asa cum prevede legea. Aveau nevoie de locuri de parcare si celelalte magazine, cofetarii sau institutii din zona si poate ca ar fi participat la o astfel de licitatie daca patronul de la Tele M nu ar fi obtinut statutul de privilegiat.

Teapa parcarii subterane

Jurnalistii din Iasi si oamenii de afaceri l-au poreclit "Danut Parcare". Asta deoarece ori de cate ori municipalitatea, Consiliul Local sau Prefectura judetului Iasi nu aproba vreo hotarare care sa-i convina in legatura cu inchirierea sau concesionarea terenului de langa Magazinul Moldova, luat de firma sa Moldova Universal SA, Danut Prisecariu scuipa flacari la Tele M. Erau atacati primarul, prefectul, Consiliul Local etc. O prezentare succinta a modului in care Danut Prisecariu a pus mana cu titlu gratuit fara sa plateasca sumele ce reveneau bugetului local drept redeventa sau taxa de inchiriere arata ca acest personaj a premeditat sa le traga o teapa iesenilor si sa le ia de pleasca 2.000 de metri patrati in buricul targului vis-a-vis de prefectura, langa Magazinul Moldova. Peste 10 hotarari de Consiliu Local aprobate pe banda rulanta pentru ca Prisecariu sa ia acest teren de parca toti consilierii ar fi fost terorizati, parca votau cu pistolul la tampla. Astfel, in anul 2002, prin HCL 464 (Hotararea Consiliului Local), Magazinului Moldova Universal i se concesioneaza in vederea extinderii centrului comercial o suprafata de 1937,3 metri patrati pentru o redeventa de circa 20.000 dolari. Prin HCL 352/2003, suprafata este diminuata la 1.535 metri patrati, iar redeventa se stabileste la 19.181 dolari pe an. Pana la urma, Prisecariu nu a mai platit nimic deoarece prin HCL 59/2003 Consiliul Local amana cu doi ani si jumatate plata redeventei, adica pana la finalizarea lucrarilor de extindere si amenajare a unei parcari subterane. Numai ca pana la expirarea acestui termen, Prisecariu a semnat primele documente de vanzare a Moldova Mall catre grupul EQuest, iar Consiliul Local s-a ales cu praful de pe toba. Dupa aceea au mai urmat o serie de hotarari care se refera la alte suprafete de teren din jurul magazinului date de pleasca Moldova Universal SA, deoarece Prisecariu venea in Consiliul Local si facea spume la gura, spunand ca vrea sa faca parcare subterana pe doua niveluri. Este vorba despre urmatoarele hotarari ale Consiliului Local: HCL 547/2003, HCL 548/ 2003, HCL 355/2003, HCL 362/2003 si HCL 551/2004 si HCL 331/2005. Consiliul Local i-a aprobat tot ce a vrut, numai sa se apuce odata de parcarea subterana. I s-a aprobat prin hotararea Consiliului Local nr.354/2003 si un schimb de terenuri intre SC Alimentara SA si municipalitate in vederea intregirii suprafetei necesare extinderii magazinului si realizarii parcarii subterane. La un moment dat, vroia sa ia teren si din parcarea Prefecturii Iasi si a inceput sa-i atace frontal la Tele M pe prefectii Ioan Avarvarei, Spiridon Cretu si Corneliu Rusu Banu. Nici unul nu a cedat. Toti au refuzat sa semneze documentele puse sub nas care se refereau la cedarea unei parti din parcarea prefecturii. Pana la urma nu a mai facut nici o parcare subterana, desi in acest sens Consiliul Local aprobase si planurile urbanistice necesare. A vandut totul si s-a folosit gratis de teren. Acum, cumparatorul magazinului Moldova Mall foloseste terenul ca si parcare de suprafata. Dupa ce a bagat in buzunare 34,5 milioane Euro din vanzarea complexului comercial, Prisecariu nu a mai spus nimic. Totul era o imensa teapa. Vom reveni.

Constantin MAZILU
costel●bzi.ro

Tele M = Tele SANTAJ (FOTO)

● Tele M sau santaj in direct, la televizor? ● Sub forma unui contract de publicitate, omul de afaceri Ioan Zapodeanu i-a bagat in buzunar lui Danut Prisecariu, patronul Tele M, 1,2 miliarde lei vechi, fara TVA ● Dupa ce Zapodeanu n-a mai platit taxa de protectie, Tele M a inceput sa-l toace pe latifundiarul iesean ● Ieri, la emisiunea "Martor Incomod" s-a consumat un nou episod din mascarada regizata de Prisecariu pentru a-l ataca pe Zapodeanu ● Cotidianul Buna Ziua Iasi prezinta in facsimil dovada Tele - Santajului practicat de postul de televiziune Tele M

Danut Prisecariu a scos botnita cainelui turbat si a pus postul de televiziune pe care-l detine, Tele M, sa-l toace pe Ioan Zapodeanu, latifundiarul iesean ce detine o avere care-l propulseaza in topul celor mai bogati oameni din Romania. De ce-l ataca Tele M pe Zapodeanu? Contractul de publicitate incheiat intre Zapodeanu si postul de televiziune Tele M a expirat, iar omul de afaceri iesean a refuzat sa-l prelungeasca. Un an de zile a platit bani grei lui Prisecariu. Cate 100 milioane pe luna, in total 1,2 miliarde lei, la care se adauga TVA. "Imediat dupa expirarea contractului a venit o doamna directoare de la Tele M care mi-a cerut sa reinnoiesc contractul. Am refuzat", a declarat ieri Ioan Zapodeanu. Dupa refuz, masina de tocat a lui Prisecariu, ce transmite pe frecventa Tele M, a inceput atacurile impotriva lui Zapodeanu. In cadrul unor emisiuni cu profil de investigatie au fost difuzate materiale in care erau descusute afacerile lui Zapodeanu. Emisiunile erau construite dupa acelasi tipar. Pe un fond muzical cu tonalitati grave, vocea de la Tele M arunca tot felul de acuzatii fara acoperire. Cuvinte precum "coruptie" sau "interese ascunse" au fost folosite numai pentru a fi creata imaginea unor fapte grave, poate chiar de natura penala. Pentru ca tabloul sa fie complet, in platou erau invitati numai adversari ai lui Zapodeanu de pe piata imobiliara. Inca din anul 2007, Tele M a inceput atacurile la adresa lui Zapodeanu. Ba ca Zapodeanu construia fara autorizatie, ba ca Zapodeanu a pus mana pe terenuri si cladiri prin metode obscure. Acesta a fost "hitul" care a rulat zile la rand pe Tele M. Brusc, atacurile s-au oprit. Zapodeanu i-a indesat in buzunare lui Prisecariu 1,2 miliarde lei. Cotidianul Buna Ziua Iasi prezinta in facsimil dovada Tele - Santajului practicat de postul de televiziune Tele M: contractul de publicitate semnat de Zapodeanu si directorul postului de televiziune Diana Negulescu, la data de 14 septembrie 2007.

Santajul se repeta

Zapodeanu a refuzat sa mai plateasca taxa de smecher lui Prisecariu, iar masina de tocat s-a pornit din nou. Ieri seara, la Tele M, in cadrul emisiunii "Martor Incomod", a fost lansata o noua serie de acuzatii la adresa lui Ioan Zapodeanu. Tele M a croit un scenariu in incercarea de a-l acuza pe Zapodeanu ca a cumparat de la un judecator drepturile succesorale cu 210 mii Euro, influentand astfel cursul unui proces. Probabil Tele M a cules informatia chiar din paginile cotidianului Buna Ziua Iasi, de unde au aflat ca Zapodeanu negociaza vanzarea unui teren in judetul Olt cu aproape 10 milioane Euro. In aceste conditii, este greu de imaginat ca judecatorul care i-a vandut lui Zapodeanu drepturile succesorale a fost mituit. Daca judecatorul ar fi obtinut o suma peste valoarea de piata, atunci s-ar fi putut vorbi de spaga, dar in conditiile de fata se poate spune chiar ca magistratul a fost pagubit. Acest lucru a fost remarcat si de Mona Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, care a fost prezenta in studioul emisiunii "Martor Incomod". "Ati prezentat reportajul ca o fapta de coruptie grava, dar nu aveti nici o dovada. Peste decizia judecatorului s-a suprapus o decizie a instantei de control", s-a adresat Mona Pivniceru moderatorului emisiunii. Modul in care a fost regizat atacul la adresa lui Zapodeanu a fost remarcat si de avocatul Ionel Nechita. "Ati prezentat denaturat materialul. Terenul a fost vandut prin intermediul unei agentii imobiliare. In anul 2007, Zapodeanu a incheiat un contract de publicitate cu Tele M si acum n-a vrut sa mai plateasca taxa de smecher", a precizat avocatul Ionel Nechita. De asemenea, in studio a mai fost invitata avocata Silvia Mitrache, care se razboieste cu Zapodeanu in celebrul dosar Fisher. Miza o constituie mii de hectare de padure din zonele Tibanesti, Deleni si Harlau. Acuzatiile lansate de Tele M s-au bazat exclusiv pe declaratiile facute de aceasta Silvia Mitrache.

Zapodeanu nu cedeaza

De aceasta data, latifundiarul iesean nu s-a mai aratat dispus sa-i achite lui Danut Prisecariu taxa de smecher. Zapodeanu are de gand sa recurga la toate metodele legale pentru a demonstra ca informatiile aruncate pe piata de Tele M nu sunt reale si ca este vorba doar de o campanie media in spatele careia se ascund alte interese. Prezentatorul emisiunii "Martor Incomod", Mihai Popa, a declarat ca Zapodeanu a incercat sa-i ofere bani unui reporter de la Tele M pentru a opri difuzarea reportajului. "Eu nu i-am oferit bani nici unui reporter. Pentru cele afirmate de domnul Mihai Popa, ma pun la dispozitia organelor de cercetare penala pentru a stabili daca am dat sau nu mita. De ce reporterul de la Tele M nu a facut un denunt la Politie sau Parchet? Pe de alta parte, voi formula o plangere si voi cere ca domnul Mihai Popa, dar si fiecare reporter ori angajat al Tele M sa declare daca eu am incercat sa-i ofer bani. Dupa ce se va dovedi ca s-au spus minciuni, voi cere instantei pedepsirea celor care m-au calomniat", a spus Zapodeanu.

Publicitate? Pe Naiba! Taxa de protectie

De ce a incheiat Ioan Zapodeanu contract de publicitate cu postul de televiziune Tele M? Conform contractului, Zapodeanu, pentru suta de milioane platita lunar, putea sa apara, din postura de invitat, la o emisiune cu profil economic si la cea de sport. La momentul respectiv, in cadrul emisiunilor a fost facuta precizarea ca sunt publicitare? Nu! Acest fapt reprezinta o grava incalcare a legislatiei audiovizualului, iar Consiliul National al Audiovizualului trebuie sa aplice legea. Nu este pentru prima data cand Tele M incalca regulile CNA.

Reputat medic, prins in malaxorul de santaj

In incercarea de a crea impresia ca judecatorul vizat de televiziunea lui Prisecariu este de rea credinta, in cadrul emisiunii "Martor Incomod" s-a adus vorba despre sentinta data in dosarul prin care medicul Grigore Tinica a primit o casa in Copou. Despre reputatul cardiolog Grigore Tinica Tele M a sustinut ca a obligat Primaria sa-i vanda o vila din Copou, care era clasificata monument istoric, la pret de locuinta sociala.

Garcea de la Iasi

Prisecariu este membru al Asociatiei Internationale a Politistilor (IPA), calitate de care uneori se foloseste abuziv pentru a scapa de rigorile legii ● A fost vazut folosind chiar si un girofar asemanator celor folosite de politie in timp ce-si conducea masina pe strazile municipiului

Tratatele de psihanaliza, incepand cu cele publicate de parintele acestei stiinte, Sigmund Freud, arata ca persoanele complexate pentru ca sunt mici de inaltime isi compenseaza frustrarile printr-un exces de autoritate asupra celorlalti, prin dorinta permanenta de a-si domina si controla semenii. Plecand de la aceasta premisa, se poate trage concluzia ca Danut Prisecariu si-a dorit intotdeauna sa fie politist si sa aresteze oamenii. Cum soarta nu i-a harazit sa aiba o asemenea profesie si l-a transformat in principal devalizator al celor mai mare societati comerciale alimentare de stat, SC Alimentara SA si SC Tamaz Frigocarne SA, Prisecariu a gasit o solutie sa se joace de-a "hotii si vardistii" prin oras cu complicitatea unor politisti. S-a inscris in Asociatia Internationala a Politistilor (IPA), calitate care ii confera anumite avantaje. Statutul IPA prevede ca aceasta asociatie este dedicata politistilor, dar pot deveni membri simpatizanti persoane care contribuie financiar la sustinerea acestei organizatii. Putini sunt cei care nu au fost politisti, dar au reusit sa obtina calitatea de membru al IPA. Unul din avantajele calitatii de membru IPA se refera la faptul ca agentii de politie nu opresc si nici nu perchezitioneaza masinile care au sigla IPA pe parbriz, crezand ca este vorba de un coleg de breasla. Danut Prisecariu a fost vazut insa conducand masina personala cu sigla IPA pe parbriz, dar si cu un girofar ca cele folosite de politie, in functiune. Nu i s-a intamplat nimic, desi calitatea de membru al IPA nu conferea dreptul de a folosi girofarul. "Nu poate folosi un girofar decat cu masina politiei si numai atunci cand situatia impune asa ceva. Girofarul poate fi folosit cand se doreste o vizibilitate mai mare a politiei, in caz de aglomeratie sau o misiune. In caz contrar, este interzisa utilizarea girofarului", a declarat comisarul sef Liviu Zanfirescu, seful Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Iasi.

Cu catuse la tetiera

Visurile lui Prisecariu de a deveni politist au inceput sa se manifeste prin anii '90. Fostii parteneri de afaceri povestesc ca, in acea perioada, Prisecariu conducea un autoturism Cielo si purta la tetiera o pereche de catuse, amenintandu-i pe cei cu care se certa ca-i aresteaza. Problema omului era grava. Se vedea politist. S-ar parea ca nu dorea sa "ramana" doar un simplu politist. In perioada 1996 - 2004, cand a intrat sub ocrotirea liderului PSD, senatorul Ion Solcanu, circula un zvon potrivit caruia Prisecariu i-ar fi spus parlamentarului iesean ca ar renunta la afaceri daca ar fi numit ministru de Interne. Martorii nu-si amintesc insa daca aceasta dorinta se manifesta dupa ce a avut loc jaful de la SC Alimentara SA sau inainte, pentru ca astfel intentiile lui Prisecariu ar mai avea o explicatie, si anume aceea de a dori sa-si acopere urmele. Nu a reusit insa sa acopere nimic deoarece, intre timp, serviciile de informatii au reusit sa sesizeze procurorii in legatura cu privatizarea ilegala si devalizarea celei mai mari societati comerciale de alimentatie publica din Iasi si a celor doua abatoare de la Tamaz.

Mai poate fi membru IPA?

"Danut Prisecariu este membru al Asociatiei Internationale a Politistilor (IPA). A cotizat cu o suma prevazuta in regulament care le confera simpatizantilor dreptul de a fi membru", a declarat comisarul Ioan Campeanu, presedintele IPA Iasi. Insa, potrivit statului IPA, la articolul 8 paragraful 3, "membri simpatizanti ai Asociatiei pot fi persoanele cu cetatenie romana sau straina care prin activitatea desfasurata nu impieteaza asupra imaginii si reputatiei Sectiei Romane a Asociatiei Internationale a Politistilor si contribuie material sau financiar la dezvoltarea acesteia". Ori, in conditiile in care a fost trimis in judecata de Directia Nationala Anticoruptie pentru savarsirea unor infractiuni economice grave, potrivit articolului din statut invocat mai sus, mai poate fi membru IPA? Mai mult decat atat, in prezent este cercetat penal si pentru privatizarea ilegala si devalizarea SC Alimentara SA. Constitutia prevede dreptul cetatenilor de a se asocia, dar in acest caz politistii sau procurorii trebuie sa fie atenti pana unde se intind drepturile cetateanului de origine romana Danut Prisecariu si unde incepe abuzul sau nevoia de protectie mascata sub calitatea de membru al unei asociatii onorabile formata din membri care au muncit o viata in slujba legii.

Urmele penale de la Tamaz

● Dupa ce, prin firma Moldova Universal SA, a reusit sa puna mana pe cele doua abatoare de pe strada Aurel Vlaicu nr.78 si de pe bulevardul Socola nr.16, prima grija a lui Prisecariu a fost sa le vanda pe bucati la preturi de nimic ● De exemplu, in data de 20 ianuarie 2004, Tamaz Frigocarne SA, care era deja preluata de firma lui Prisecariu, a vandut catre firma Inter Uno SRL un grajd de 1.042 metri patrati si o baza de achizitii de 106 metri patrati cu numai 43.593.403 lei vechi ● Acum, in cele doua abatoare canta cucuvelele de parca ar fi fost bombardate dupa un razboi nuclear ● Jaful s-a petrecut chiar in 2004, perioada in care, potrivit procurorilor anticoruptie, Prisecariu a folosit ilegal creditul in valoare de 8.137.616 Euro pentru a-si consolida pozitia la Moldova Universal SA, firma prin care controla cele doua abatoare

Oare cum de s-a pricopsit Iasul cu acest Danut Prisecariu care a transformat in ruine mai tot pe ce a pus mana din obiectivele economice ale judetului Iasi? Multi se intreaba de ce Iasul, un fost centru economic al Romaniei, nu mai are nici o fabrica in picioare. Multi se intreaba de ce miile de absolventi de facultate din Iasi nu mai gasesc locuri de munca. Raspunsul este simplu, dar masurile care stau in puterea procurorilor se lasa asteptate. Marile societati comerciale au fost luate cu japca la preturi de nimic de "oameni de afaceri" precum Danut Prisecariu si chiar daca erau rentabile, le-au vandut bucata cu bucata, le-au transformat in simple afaceri imobiliare pentru a baga milioane de Euro in propriile buzunare. Si dupa ei, potopul, in cazul in care se impute treaba se poate fugi in Canada. In editia trecuta, cotidianul Buna Ziua Iasi a prezentat modul in care Prisecariu a reusit sa puna mana pe cele doua abatoare si a organizat totul astfel incat sa le inchida si sa le vanda pe bucati. In continuarea acestor dezvaluiri trebuie facuta precizarea ca Prisecariu nu a stat mult pe ganduri si a inceput sa vanda din activele celor doua abatoare imediat ce, prin intermediul SC Moldova Universal SA, a pus mana pe societatile care le administrau, respectiv Frigocarne SA si Tamaz Frigocarne SA. Jaful s-a petrecut in 2004, perioada in care, potrivit procurorilor DNA (care in anul 2006 l-au trimis in judecata pe Danut Prisecariu pentru savarsirea mai multor infractiuni), acesta ar fi folosit creditul in valoare de 8.137.616 Euro contractat de la BCR pentru a-si consolida pozitia la SC Moldova Universal SA prin majorari de capital si cumparare de actiuni. La Tamaz Frigocarne SA, care se ocupa mai mult de abatorul de la fostul Frigorifer de pe strada Socola nr.16, Prisecariu isi face vizibil aparitia pe data de 9.05.2003, cand devine actionar ca persoana fizica a societatii, iar cealalta societate a sa, Moldova Universal SA, preia 51 la suta din actiuni. Anterior, controlul actiunilor era detinut de statul roman, precum si de cetateanul israelian Aharon Arieli si de alte firme. La Tamaz Frigocarne era actionar si Frigocarne SA. La SC Frigocarne SA, Danut Prisecariu intra in societate pe 20.08.2003, cand preia 58,8 la suta din actiuni platind doar 2,8 miliarde lei.

Devalizare

Prin urmare, actiunea de devalizare sau, mai bine zis, de vandalizare a acestor abatoare a demarat pe 20 ianuarie 2004, cand SC Tamaz Frigocarne SA Iasi a vandut SC Inter Uno SRL Iasi, care apartine omului de afaceri Simion Iancu, doua cladiri, un grajd de 1.042 metri patrati, o baza de achizitii de 106 metri patrati cu numai 43.593.403 lei. In aceeasi zi, Iancu Simion cumpara si terenul aferent celor doua cladiri in suprafata de 3.509 metri patrati platind 167.070.374 lei vechi. "Bunurile pe care le-am luat apartineau rudei mele Aharon Arieli. Le-am luat la pretul la care le luase ruda mea", a declarat, telefonic, Iancu Simion.
Declaratia lui Iancu Simion este cel putin ciudata, avand in vedere ca acesta a cumparat bunurile imobiliare de la societatea comerciala SC Tamaz Frigocarne SA si nu de la o persoana fizica. De asemenea, pe data de 22.10.2004, Tamaz Frigocarne SA a vandut unui alt om de afaceri iesean 9.100 metri patrati de teren, o cladire in suprafata de 16 metri patrati reprezentand o cabina de poarta, o magazie de 195 metri patrati, un padoc de vite de 478 metri patrati si un alt padoc de 513 metri patrati, o magazie de materiale de 1005 metri patrati cu 100.840 Euro. Trei ani mai tarziu, adica pe data de 2.07.2007, acelasi Iancu Simion a cumparat 1.481 metri patrati la pretul de numai 350 milioane lei vechi. Toate bunurile imobiliare descrise mai sus care au fost vandute se afla la fostul Abator pe strada Aurel Vlaicu nr.78. Tamaz obtinuse bunurile prin cumparare de la Frigocarne SA. Reamintim ca pe data de 6.12.2003, SC Frigocarne SA Iasi a vandut SC Tamaz Frigocarne SA suprafata de 66.015 mp pe strada Aurel Vlaicu nr.78, curti si constructii la pretul de 2.615.105.420 lei, iar la data de 19.03.2004, a vandut aceleiasi societati suprafata de 27.432 metri patrati de teren pentru suma de 1.084.373.337 lei. Pe data de 10.02.2005, bunurile ramase la cele doua abatoare au fost gajate pentru un credit contractat de SC Alimentara SA la Volksbank. In final, dupa ce au ajuns la firma lui Prisecariu, Moldova Universal SA, care le-a preluat prin fuziunea cu Tamaz Frigocarne SA, ce a mai ramas din cele doua abatoare a fost vandut pe 30.11.2007 la pretul de 2.641.000 Euro catre agentia imobiliara a lui Prisecariu. De asemenea SC BSR Estate SRL contracteaza de la Volksbank un imprumut de 1.855.500 Euro garantand cu bunurile respective, dar in abatoare nu a mai fost investit nici un ban. Aceasta a fost soarta a doua societati comerciale rentabile edificate de statul roman din banii contribuabililor. Peste 1.000 de locuri de munca depindeau de cele doua abatoare. Toate au fost desfiintate. Au mai ramas cativa paznici, deoarece o parte din spatiile ramase au fost inchiriate. Iesenii ar trebui sa-i multumeasca "omului de afaceri" Danut Prisecariu pentru ca a adus nenumarate beneficii comunitatii, fapte despre care vorbeste cu abnegatie si obiectivitate la postul de televiziune pe care il patroneaza, Tele M. Vom reveni.